Moldovenii învață să trăiască pe datorie! Creditele bancare au atins un record istoric de peste 30 de miliarde de lei

Cetățenii Republicii Moldova au contractat în trimestrul al doilea al anului 2026 cel mai mare volum de credite bancare înregistrat vreodată, semn al unei cereri puternice pentru finanțare și al unor dobânzi mai accesibile. Datele au fost prezentate de expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit acestuia, doar în perioada aprilie–iunie moldovenii au accesat credite noi în valoare de 8,4 miliarde de lei, un record absolut pentru un singur trimestru. În primul semestru al anului, valoarea totală a împrumuturilor noi a urcat la 15,4 miliarde de lei, iar calculată în ritm anualizat piața creditării a ajuns la 30,7 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie.

„Moldovenii încep să deprindă arta de a trăi pe datorie”, afirmă Veaceslav Ioniță, explicând că populația contractează tot mai multe credite pentru consum și achiziția de locuințe, pe fondul creșterii veniturilor și al reducerii costurilor de finanțare.

Soldul total al creditelor acordate persoanelor fizice a ajuns la 51,2 miliarde de lei, echivalentul a circa 14% din PIB, față de 46,1 miliarde de lei în 2025 și doar 25,3 miliarde de lei în 2023. Din totalul împrumuturilor, 59% sunt credite de consum, 36% credite ipotecare, iar 5% finanțează afaceri.

Creșterea este vizibilă în special pe segmentul creditelor de consum. În trimestrul al doilea au fost acordate 77,7 mii de credite, un nou record, iar în ultimele 12 luni numărul acestora a ajuns la aproximativ 295 de mii, cu o valoare anualizată de peste 18 miliarde de lei.

Expertul atrage însă atenția că această tendință are și efecte secundare. Potrivit lui Ioniță, majorarea creditelor de consum stimulează importurile de bunuri și contribuie la adâncirea deficitului balanței comerciale.

Unul dintre principalii factori care alimentează explozia creditării este reducerea dobânzilor. Dacă în 2015 rata medie a dobânzii la credite era de 15,5%, iar în primul trimestru din 2023 ajunsese la 16,4%, în trimestrul al doilea din 2026 aceasta a coborât la 10,7%.

Și piața ipotecară dă semne de revenire. În primele șase luni ale anului au fost contractate aproximativ 3.800 de credite ipotecare, în valoare totală de 5,4 miliarde de lei. Valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns la 70.100 de euro, comparativ cu aproximativ 20.000 de euro în urmă cu un deceniu, în timp ce dobânda medie pentru noile împrumuturi ipotecare a scăzut la 8%.

În ultimele 12 luni, moldovenii au contractat 11 miliarde de lei în credite ipotecare noi, iar soldul total al acestora a crescut la 29 de miliarde de lei, de peste 14 ori mai mare decât în urmă cu zece ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță primele măsuri dintr-un amplu proces de reducere a birocrației și de reformare a modului în care statul efectuează controalele asupra mediului de afaceri. Potrivit șefului Guvernului, în cele două pachete pregătite sunt analizate aproximativ 100 de acte legislative, iar circa 80 de acte permisive sunt examinate în vederea eliminării sau simplificării.

Tofan a declarat că, încă de la prima ședință a Guvernului, a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării propuneri concrete pe două direcții: reducerea birocrației inutile și schimbarea mecanismului de control al sectorului privat.

„Azi prezentăm primele propuneri, care urmează să fie transformate în proiecte de lege și hotărâri de Guvern”, a precizat premierul.

Potrivit acestuia, autoritățile au identificat și alte 172 de proceduri cu caracter permisiv care nici măcar nu sunt incluse în Nomenclatorul actelor permisive stabilit prin lege.

Șeful Guvernului a oferit drept exemplu investițiile agricole realizate în extravilan. În prezent, pentru construcția unui frigider, a unei hale sau a unui depozit, un antreprenor poate fi nevoit să treacă prin cel puțin 26 de etape administrative, iar întregul proces poate dura între șapte și 12 luni. Guvernul propune simplificarea acestei proceduri.

O altă modificare vizează producătorii alimentari și restaurantele. În prezent, chiar dacă o companie deține autorizație sanitar-veterinară, aceasta poate fi obligată să obțină una nouă doar pentru că și-a prelungit contractul de chirie. Executivul propune eliminarea acestei obligații dacă activitatea, spațiul și condițiile de funcționare nu s-au modificat.

Totodată, Guvernul vrea să renunțe la obligația tuturor angajatorilor de a aproba formal state de personal. Potrivit lui Tofan, pentru numeroase companii această cerință reprezintă doar „o hârtie internă fără utilitate”, astfel încât firmele ar urma să folosească asemenea documente doar dacă au nevoie de ele.

Premierul a anunțat și schimbări în domeniul controalelor. În prezent, 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și cinci organe de investigare pot interveni în activitatea economică. În cazul controalelor fiscale, doar aproximativ 4% sunt planificate.

„Controlul inopinat trebuie să existe atunci când există risc real, indicii de fraudă sau pericol pentru oameni. Dar nu trebuie să fie regulă pentru o companie care lucrează corect și are un istoric bun”, a declarat Vasile Tofan.

Guvernul promite să continue revizuirea actelor permisive și a procedurilor administrative, să elimine dublările și să digitalizeze procesele acolo unde este posibil.

Premierul a subliniat însă că cerințele care protejează sănătatea, siguranța, mediul și consumatorii vor fi menținute.

„Procedurile care nu mai au utilitate trebuie să dispară”, a punctat Tofan.