UE lovește în inima mașinii de investiții a Kremlinului: Fondul Suveran al lui Putin, pus pe lista neagră

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fond #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.