UE oferă sprijin pentru consolidarea sectorului financiar al Republicii Moldova. Când are loc evenimentul de lansare

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că, Uniunea Europeană (UE) lansează un proiect major de Twinning pentru consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar al Republicii Moldova. Proiectul va avea o durată de 2 ani și urmează să fie lansat pe data de 18 ianuarie curent. Ajutorul constă în asistență în din partea unor instituții partenere UE.

În cadrul acestui proiect, Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) vor beneficia de asistența unor instituții partenere din Uniunea Europeană (UE), reunite într-un consorțiu format din Banca Națională a României – lider de proiect, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România.

„Acest proiect va ajuta BNM și CNPF să își dezvolte în continuare capacitățile, urmând cele mai bune practici din UE pentru a asigura un nivel înalt de stabilitate a sectorului financiar în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.”, se arată într-un comunicat de presă al BNM.

La evenimentul de lansare din 18 ianuarie 2022, ora 11:30, vor participa oficiali din Republica Moldova, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, reprezentanți de nivel înalt ai băncilor centrale partenere, precum și alți parteneri.

Evenimentul va fi organizat în format online și va putea fi urmărit în emisie directă pe platformele online ale Delegației UE în Republica Moldova, precum și pe www.bnm.md, www.facebook.com/BNMoficial, https://www.youtube.com/channel/UCLpDfxKzSqgMiqyH-y6l9Hg și Privesc.eu.

#Sistem Financiar #asistenta #CNPF #BNM #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.