UE sancționează 7 persoane - Ilan Şor şi Vlad Plahotniuc, pentru destabilizarea Republicii Moldova

Miniştrii de externe din statele membre UE au adoptat marţi prima listă de sancţiuni, ce cuprinde cinci nume, aplicate unor persoane pentru a contracara acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Este un nou regim de sancţiuni, creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu. De asemenea, alte două persoane din Republica Moldova au fost adăugate pe lista celor sancţionate pentru acţiuni ilegale ce ameninţă Ucraina.

Consiliul UE a impus marţi măsuri restrictive împotriva a şapte persoane în cadrul a două regimuri de sancţiuni distincte: un regim recent instituit care vizează persoanele responsabile de acţiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să ameninţe suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova şi un regim care vizează acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Decizia a fost publicată marţi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar în legătură cu acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova sunt vizate cinci persoane: Ilan Şor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc şi Igor Ceaika.

Într-un comunicat, Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, arată că „Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, sporite şi continue de destabilizare a ţării. Listele (adoptate marţi – n.r.) transmit un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Moldova în actualul context dificil. Poziţia UE rămâne fermă: vom continua să luăm măsuri drastice împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, spune Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a blocului comunitar.

CE LI SE REPROŞEAZĂ PERSOANELOR SANCŢIONATE

Pachetul de măsuri este menit să abordeze, pe de o parte, situaţia internă sensibilă din Moldova şi încercările de destabilizare a ţării şi, pe de altă parte, implicarea unor cetăţeni moldoveni în eforturile de subminare a integrităţii teritoriale a Ucrainei prin sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei, explică Josep Borrell.

Persoanele sancţionate sunt politicieni şi oameni de afaceri cu cetăţenie moldovenească sau rusă care s-au implicat în activităţi destabilizatoare. Unele dintre ele sunt legate de cazul „Fraudei bancare” (furtul miliardului – n.r.), care a dus la pierderi uriaşe pentru bugetul moldovean. Alţii sunt legaţi de eforturile orchestrate de Kremlin pentru a destabiliza Moldova, de exemplu prin planificarea de demonstraţii violente, comportament financiar necorespunzător, export neautorizat de capital şi sprijin pentru proiectele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

CE RISCĂ PERSOANELE SANCŢIONATE

Toate persoanele incluse pe listă fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE le este interzis să le pună la dispoziţie fonduri. În plus, acestea fac obiectul unei interdicţii de călătorie, care le interzice să intre sau să tranziteze teritoriile UE, precizează Josep Borrell.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la începutul războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său faţă de Republica Moldova, rezistenţa, securitatea, stabilitatea, economia şi aprovizionarea cu energie a acesteia, în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi, dă asigurări şeful diplomaţiei UE.

La cererea Moldovei şi la propunerea României, UE a stabilit la 28 aprilie un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acţiunilor care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea ţării.

CINE SUNT PERSOANELE SANCŢIONATE

Ilan Mironovici Şor, născut în 1987, este om de afaceri şi preşedinte al partidului politic ŞOR, iar în prezent s-a refugiat în Israel, având şi cetăţenie israeliană.

UE spune că el este implicat în finanţarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova şi în incitarea la violenţă împotriva opoziţiei politice. Partidul ŞOR, pe care îl conduce Ilan Şor, este implicat în plata şi instruirea persoanelor pentru a provoca dezordine şi tulburări în timpul protestelor din Republica Moldova.

Printr-o decizie din 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor, pentru fraudă şi spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”, la 15 ani de închisoare şi la confiscarea de bunuri în valoare de 254 de milioane de euro. Fondurile provenite din această fraudă bancară la scară largă şi legăturile cu oligarhi corupţi şi entităţi cu sediul la Moscova au fost şi sunt încă folosite, potrivit autorităţilor din Republica Moldova, pentru a crea în mod artificial tulburări politice în ţară.

Acţiunile sale îndreptate spre subminarea democraţiei în Republica Moldova includ furnizarea de fonduri ilegale pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin în Republica Moldova. Un exemplu de utilizare a acestor fonduri este organizarea de proteste şi mitinguri violente, în principal în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor plătiţi de Partidul ŞOR, pe parcursul anilor 2022 şi 2023.

Prin dirijarea şi planificarea demonstraţiilor violente şi prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, Ilan Şor este responsabil de acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova – se arată în decizia publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Vladimir Gheorghe Plahotniuc, născut în 1965, cunoscut şi sub numele de Vladimir Ulinici şi Vladislav Vladimir Novak, este om de afaceri şi politician, cu cetăţenie moldoveană, română şi rusă.

Vladimir Plahotniuc face obiectul a numeroase proceduri penale în Republica Moldova în legătură cu infracţiuni legate de deturnarea de fonduri de stat ale Republicii Moldova şi transferul ilegal al acestora în afara Republicii Moldova. El a fost acuzat în Republica Moldova în dosarul „Frauda bancară”, ale cărui efecte economice afectează încă ţara. De asemenea, este cercetat pentru mituirea fostului preşedinte al Republicii Moldova cu o geantă cu bani în schimbul unor favoruri politice.

Prin gravele abateri financiare privind fondurile publice şi prin exportul neautorizat de capital, Vladimir Plahotniuc este responsabil de acţiuni şi de punerea în aplicare a unor politici care subminează şi ameninţă democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova, prin subminarea procesului politic democratic din Republica Moldova şi prin gravele abateri financiare privind fondurile publice.

Gheorghe Petru Cavcaliuc, născut în 1982, este fost şef-adjunct al Inspectoratului General de Poliţie din Republica Moldova, devenit politician, preşedinte al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE). Este cunoscut pentru că a organizat şi a participat la protestele violente din 20 octombrie 2022, alături de Ilan Şor. El şi-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General de Poliţie pentru a recruta foşti ofiţeri de poliţie şi a creat un grup paramilitar pentru a-i „proteja” pe demonstranţii violenţi de guvernul Republicii Moldova. În acest context, el a fondat un aşa-numit „guvern din umbră” cu scopul de a înlocui guvernul ales în mod democratic al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.