UE și Fundația Soros Moldova susțin încă 40 de organizații care prestează servicii sociale. Cine sunt beneficiarii

În următorii doi ani, 40 de organizații ale societății civile vor dezvolta, extinde sau îmbunătăți servicii sociale destinate persoanelor din grupuri vulnerabile din toată țara printr-un parteneriat strâns cu autoritățile publice locale și centrale, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Potrivit informațiilor, primele 30 de organizații deja au obținut finanțare prin intermediul Programului de granturi derulat în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”.

Implementatorii vor crea cinci centre de zi pentru diferite categorii de copii și două centre de plasament temporar pentru copii în situații de risc; vor crea și extinde servicii de intervenție timpurie și de aplicare a terapiilor alternative pentru copiii cu dizabilități; vor dezvolta 3 servicii de echipă mobilă pentru copii și adulți, iar în 4 comune din raionul Ungheni, pentru prima dată, vor activa specialiști pentru protecția copilului. De asemenea, va fi deschis un serviciu de spălătorie socială la Glodeni, un centru de plasament pentru oamenii străzii la Bender, vor fi diversificate activitățile din centrele de zi existente pentru vârstnici și vor fi extinse serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu în 3 raioane din nordul țării.

Proiectul va oferi suport organizațiilor partenere pentru ca serviciile dezvoltate să fie prestate calitativ și să fie durabile.

În prezent, se desfășoară o altă rundă a Programului de granturi , în urma căreia urmează să fie selectate alte 10 organizații care vor primi finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale. În total, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune” vor fi finanțate 40 de organizații.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a 42 de luni, are un buget total de 3.375.000 de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și AO ,,Institutum Virtutes Civilis”.

#fundatia soros #servicii sociale #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.