UE și Fundația Soros Moldova susțin încă 40 de organizații care prestează servicii sociale. Cine sunt beneficiarii

În următorii doi ani, 40 de organizații ale societății civile vor dezvolta, extinde sau îmbunătăți servicii sociale destinate persoanelor din grupuri vulnerabile din toată țara printr-un parteneriat strâns cu autoritățile publice locale și centrale, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Potrivit informațiilor, primele 30 de organizații deja au obținut finanțare prin intermediul Programului de granturi derulat în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”.

Implementatorii vor crea cinci centre de zi pentru diferite categorii de copii și două centre de plasament temporar pentru copii în situații de risc; vor crea și extinde servicii de intervenție timpurie și de aplicare a terapiilor alternative pentru copiii cu dizabilități; vor dezvolta 3 servicii de echipă mobilă pentru copii și adulți, iar în 4 comune din raionul Ungheni, pentru prima dată, vor activa specialiști pentru protecția copilului. De asemenea, va fi deschis un serviciu de spălătorie socială la Glodeni, un centru de plasament pentru oamenii străzii la Bender, vor fi diversificate activitățile din centrele de zi existente pentru vârstnici și vor fi extinse serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu în 3 raioane din nordul țării.

Proiectul va oferi suport organizațiilor partenere pentru ca serviciile dezvoltate să fie prestate calitativ și să fie durabile.

În prezent, se desfășoară o altă rundă a Programului de granturi , în urma căreia urmează să fie selectate alte 10 organizații care vor primi finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale. În total, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune” vor fi finanțate 40 de organizații.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a 42 de luni, are un buget total de 3.375.000 de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și AO ,,Institutum Virtutes Civilis”.

#fundatia soros #servicii sociale #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.