UE și Guvernul Austriei susțin, prin eforturi comune, digitalizarea sistemului de educație și formare profesională

Digitalizarea sistemului educațional reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova. Tranziția digitală înseamnă crearea unui sistem comun care permite autorităților să reformeze sistemul de învățământ, iar instituțiilor de resort să aibă acces la date actualizate. În acest sens, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Austriei, sunt demarate o serie de proiecte care au menirea de a îmbunătăți și consolida sistemul educațional digital.

În cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), în parteneriat cu Fundația Europeană pentru Formare (ETF), a organizat un eveniment dedicat digitalizării sistemului de Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT).

Acesta a reunit principalii actori ai dezvoltării sistemului ÎPT: Centrele de Excelență, comunitatea donatorilor care sprijină consolidarea ÎPT, industria TIC și reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, care au lansat discuții și dezbateri privind importanța accelerării digitalizării învățământului profesional, având la bază rezultatele unei cercetări aprofundate efectuate de către ETF.

Documentul de cercetare relevă principalele constatări pe acest domeniu și include o serie de recomandări adaptate atât la nivel național, cât și la nivel instituțional, bazate pe rezultatele unui sondaj amplu care acoperă toate cele 88 de instituții ÎPT din Moldova, fiind completat de o serie de interviuri cu actorii implicați activ la realizarea acestui deziderat.

Componentele de bază ale documentului țin de: infrastructura digitală a instituțiilor de învățământ, competențele digitale ale cadrelor didactice de toate categoriile, aplicațiile educaționale, inclusiv pentru evaluarea digitală a elevilor care permite feedback rapid și cuantificat, oportunitățile de formare a competențelor digitale pentru predare-învățare, nivelul competențelor digitale ale elevilor și oportunitățile de dezvoltare a acestora prin acreditarea în baza cursurilor autorizate de către minister.

Mai mult, documentul oferă informații esențiale despre programele de formare concepute pentru perfecționarea competențelor digitale a personalului didactic, care reprezintă drept o oportunitate de formare continuă menită să consolideze comptențele digitale ale pedagogilor, cât și date despre instrumentele digitale dezvoltate, întru buna gestionare a informațiilor despre volumul de muncă al elevilor și profesorilor. Această abordare, pedagogia digitală, are menirea să susțină elevii în asimilare facilă și animată a informației teoretice și practice. Obiectivul central este formarea competențelor profesionale ale elevilor din ÎPT prin instrumente digitale, care fac procesul de învățare mai ușor, mai rapid, mai țintit, mai interesant.

De asemenea, Sistemului Informațional de Management în Educației (SIME) este consolidat cu suportul Uniunii Europene și Guvernului Austriei. Acest fapt îi va permite Ministerului Educației și Cercetării să ia decizii strategice privind dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională, având la bază date veridice și actualizate asupra funcționalității sistemului ÎPT pe întreg teritoriul țării.

Ce înseamnă modernizarea SIME? Aceasta presupune extinderea funcționalității cu două module noi, și anume: „Registrul electronic” – care va fi utilizat de către profesori și va permite gestionarea datelor privind rezultatele elevilor, prezența, monitorizarea calificărilor oferite de instituții, printre altele, și „Agenda electronică” care va permite monitorizarea automată a prezenței elevilor și va preveni tendințele de absenteism. În mod similar, profesorii vor putea utiliza agendele electronice pentru a monitoriza progresul academic al elevilor și vor putea distribui cu ușurință anunțuri, teme, conținut educațional, dar și multe altele.

Până la finele anului 2025, toate activitățile sus menționate se vor realiza în cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale” întru realizarea obiectivelor privind alinierea standardelor la nivel internațional a sistemului educație, la capitolul utilizării instrumentelor TIC în procesul de predare – învățare, obiectiv stipulat în Strategia Națională „Educație – 2023”.

Programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, este finanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare (ADC) și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone – Asistența Poloniei; și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și Solidarity Fund PL (SFPL) în Moldova.

#ADA #digitalizare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru salariații care au lucrat luna septembrie integral și cu zi deplină, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.692,7 lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, aproape 4 din 5 salariați (79,6%) au avut un salariu mai mare de 7 mii lei, în timp ce 20,4% au câștigat până la 7 mii lei.

Din totalul salariaților, 5,0% au avut salariul minim de 5,5 mii lei, 15,5% au avut salarii între 5,5 și 7 mii lei, 46,9% au câștigat între 7 și 15 mii lei și 32,6% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu septembrie 2024, ponderea salariaților care au primit salariul minim s-a redus cu 0,4 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor cu salarii de peste 10 mii lei a crescut semnificativ, cu 6,2 puncte procentuale. În 2024 salariul minim era de 5,0 mii lei, iar în 2025 a fost majorat la 5,5 mii lei.

Concentrarea salariilor reduse se regăsește în special în: agricultură, silvicultură și pescuit, unde 15,4% dintre salariați au salariul minim și 11,9% câștigă între 5,5 și 6 mii lei, cazare și alimentație publică, cu 10,7% la salariul minim și 12,2% între 5,5 și 6 mii lei și tranzacții imobiliare, unde 9,8% au salariul minim și 11,5% câștigă între 5,5 și 6 mii lei.

La polul opus se află sectoarele cu cele mai ridicate venituri: informații și comunicații, unde 81,0% dintre salariați au salarii peste 15 mii lei, iar 49,4% câștigă peste 25 mii lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde 72,3% au salarii peste 15 mii lei, inclusiv 26,0% peste 25 mii lei și activități financiare și de asigurări, cu 71,8% dintre salariați peste 15 mii lei și 33,5% peste 25 mii lei.