UE și Guvernul Austriei susțin, prin eforturi comune, digitalizarea sistemului de educație și formare profesională

Digitalizarea sistemului educațional reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova. Tranziția digitală înseamnă crearea unui sistem comun care permite autorităților să reformeze sistemul de învățământ, iar instituțiilor de resort să aibă acces la date actualizate. În acest sens, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Austriei, sunt demarate o serie de proiecte care au menirea de a îmbunătăți și consolida sistemul educațional digital.

În cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), în parteneriat cu Fundația Europeană pentru Formare (ETF), a organizat un eveniment dedicat digitalizării sistemului de Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT).

Acesta a reunit principalii actori ai dezvoltării sistemului ÎPT: Centrele de Excelență, comunitatea donatorilor care sprijină consolidarea ÎPT, industria TIC și reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, care au lansat discuții și dezbateri privind importanța accelerării digitalizării învățământului profesional, având la bază rezultatele unei cercetări aprofundate efectuate de către ETF.

Documentul de cercetare relevă principalele constatări pe acest domeniu și include o serie de recomandări adaptate atât la nivel național, cât și la nivel instituțional, bazate pe rezultatele unui sondaj amplu care acoperă toate cele 88 de instituții ÎPT din Moldova, fiind completat de o serie de interviuri cu actorii implicați activ la realizarea acestui deziderat.

Componentele de bază ale documentului țin de: infrastructura digitală a instituțiilor de învățământ, competențele digitale ale cadrelor didactice de toate categoriile, aplicațiile educaționale, inclusiv pentru evaluarea digitală a elevilor care permite feedback rapid și cuantificat, oportunitățile de formare a competențelor digitale pentru predare-învățare, nivelul competențelor digitale ale elevilor și oportunitățile de dezvoltare a acestora prin acreditarea în baza cursurilor autorizate de către minister.

Mai mult, documentul oferă informații esențiale despre programele de formare concepute pentru perfecționarea competențelor digitale a personalului didactic, care reprezintă drept o oportunitate de formare continuă menită să consolideze comptențele digitale ale pedagogilor, cât și date despre instrumentele digitale dezvoltate, întru buna gestionare a informațiilor despre volumul de muncă al elevilor și profesorilor. Această abordare, pedagogia digitală, are menirea să susțină elevii în asimilare facilă și animată a informației teoretice și practice. Obiectivul central este formarea competențelor profesionale ale elevilor din ÎPT prin instrumente digitale, care fac procesul de învățare mai ușor, mai rapid, mai țintit, mai interesant.

De asemenea, Sistemului Informațional de Management în Educației (SIME) este consolidat cu suportul Uniunii Europene și Guvernului Austriei. Acest fapt îi va permite Ministerului Educației și Cercetării să ia decizii strategice privind dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională, având la bază date veridice și actualizate asupra funcționalității sistemului ÎPT pe întreg teritoriul țării.

Ce înseamnă modernizarea SIME? Aceasta presupune extinderea funcționalității cu două module noi, și anume: „Registrul electronic” – care va fi utilizat de către profesori și va permite gestionarea datelor privind rezultatele elevilor, prezența, monitorizarea calificărilor oferite de instituții, printre altele, și „Agenda electronică” care va permite monitorizarea automată a prezenței elevilor și va preveni tendințele de absenteism. În mod similar, profesorii vor putea utiliza agendele electronice pentru a monitoriza progresul academic al elevilor și vor putea distribui cu ușurință anunțuri, teme, conținut educațional, dar și multe altele.

Până la finele anului 2025, toate activitățile sus menționate se vor realiza în cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale” întru realizarea obiectivelor privind alinierea standardelor la nivel internațional a sistemului educație, la capitolul utilizării instrumentelor TIC în procesul de predare – învățare, obiectiv stipulat în Strategia Națională „Educație – 2023”.

Programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, este finanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare (ADC) și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone – Asistența Poloniei; și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și Solidarity Fund PL (SFPL) în Moldova.

#ADA #digitalizare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.