UE vrea să impună un plafon de 60 de dolari pentru un baril de petrol rusesc

01 Dec. 2022, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Dec. 2022, 17:45 // Actual //  MD Bani

Guvernele Uniunii Europene au ajuns joi la un acord provizoriu privind introducerea unui plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de petrol rusesc exportat pe mare. Pe lângă aceasta, UE vrea să adopte și un mecanism de ajustare care ar permite menţinerea plafonului la cel puţin 5% sub preţul pieţei, a declarat pentru Reuters un diplomat european.

Polonia, ţară care a militat pentru ca acest plafon să fie fixat la cel mai redus nivel posibil, are timp până la ora 15.00 GMT să accepte acordul provizoriu, care ulterior va avea nevoie să fie aprobat vineri de toate guvernele UE prin procedură scrisă, a precizat diplomatul citat de Reuters.

„Plafonul de preţ a fost stabilit la 60 de dolari însoţit de o prevedere pentru a-l menţine la 5% sub preţul pieţei pentru ţiţeiul rusesc, pe baza cifrelor IEA. Polonia are timp până la ora 16.00 CET să fie de acord. Dacă va face acest lucru, mâine va fi o procedură scrisă pentru aprobare”, a spus diplomatul.

Potrivit mai multor diplomaţi europeni, Lituania şi Estonia, care anterior au sprijinit eforturile Poloniei de a stabili plafonul de preţ fie fixat la cel mai redus nivel posibil, sunt şi ele de acord cu o limită de 60 de dolari per baril.

Joi în jurul orei 13.52 GMT preţul de piaţă al ţiţeiului rusesc Ural era de 70,3 dolari per baril.

Ideea plafonării preţului pentru ţiţeiul rusesc exportat pe mare a fost sugerată de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7), în ideea de a limita veniturile strânse de Moscova din exporturile de petrol, şi în consecinţă a capacităţii Moscovei de a finanţa invazia din Ucraina, fără a evita însă un şoc global în aprovizionarea cu petrol.

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 16:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII