Directorul unui fond de investiții și-a acordat un salariu de 1,9 milioane de dolari pe zi

Directorul unui fond de investiții din Marea Britanie, miliardarul Sir Chris Hohn, și-a acordat un salariu-record de 690 de milioane de dolari anul acesta, după ce fondul său, Children’s Investment (TCI), a înregistrat o creștere masivă a profitului, scrie The Guardian.

Acesta este cel mai mare salariu de până acum al lui Chris Hohn și, probabil, cel mai mare salariu anual plătit vreodată în Marea Britanie, echivalând cu aproape 1,9 milioane de dolari pe zi.

Salariul este de 15.000 de ori mai mare decât salariul mediu din Marea Britanie și de 3.500 de ori mai mare decât al premierului Rishi Sunak, care și el a lucrat pentru acest fond speculativ între 2008 și 2009.

Potrivit datelor financiare raportate autorităților fiscale, suma a fost plătită către o altă companie controlată de Hohn și se crede că miliardarul a reinvestit banii în TCI.

Suma este mult mai mare decât salariul pe care l-a avut anul trecut, 152 de milioane de dolari, și mai mare decât recordul anterior – salariul din 2020 – de 479 de milioane de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cine este Chris Hohn

Chris Hohn, fiul unui mecanic auto jamaican, care a emigrat în Marea Britanie în anii 1960, a înființat fondul de investiții TCI în 2003 și a acumulat o avere estimată de Bloomberg la peste 8,2 miliarde de dolari.

El este cunoscut pentru schimbările agresive pe care le promovează la companiile în care investesc.

Hohn este și unul dintre cei mai mari filantropi din Marea Britanie, investind aproape cinci miliarde de dolari în acțiunile caritabile ale copiilor săi.

De asemenea, este interesat de protecția mediului și schimbările climatice. În 2019, el a donat bani către organizația Extinction Rebellion, devenită cunoscută recent, după ce membrii săi au aruncat cu diverse substanțe pe tablouri celebre din marile galerii ale lumii, încercând să atragă atenția asupra crizei climatice. Hohn, în vârstă de 54 de ani, afirmă că are un stil de viață foarte modest, face yoga și este vegetarian.

El a spus că scopul lui nu este să facă bani, ci să îi doneze, pentru că a învățat că nu îi poate lua cu el și că nu aduc fericirea.

#fond de investiții #cel mai mare #Director #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi