ULTIMĂ ORĂ! Decizia CEC! 146 de secții de votare vor fi deschise în diasporă la scrutinul din 11 iulie

Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, scrie Realitatea.md.

Astfel, în urma ședinței de astăzi s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

Amintim că, în ședința de ieri, membrii Comisiei Electorale Centrale au amânat dezbaterea proiectului de Hotărâre care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

La ședință s-au prezentat doar șase membri din nouă. Astfel, Veaceaslav Agrigoroaie, Vasile Gafton și Andrei Volentir au absentat de la ședință.

Realitatea.md amintește că sâmbătă, 5 iunie, CEC, cu votul a cinci membri, a decis ca peste hotarele țării să fie deschise doar 139 de secții de vot și nu 190, așa cum au recomandat reprezentanții MAEIE. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, deși MAEIE a informat instituția că dispune de resurse pentru a deschide cele 190 de secții.

Luni, 7 iunie, secretarul de stat al MAEIE, Eugen Revenco, a confirmat că în lista inițială și ultima poziție pe care MAEIE a transmis-o către CEC, instituția a precizat că Ministerul Afacerilor Externe are logistica pregătită, capacitățile coordonate din timp cu ambasadele, fiind verificate locațiile unde pot fi amplasate secțiile și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare.

Ulterior, ieri, Prim-ministrul Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a venit cu o reacție în care precizează că Guvernul va face tot posibilul pentru acoperirea financiară a bunei organizări a scrutinului electoral atât în țară, cât și peste hotare. Mai mult, Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare.

#sectii de votare #diaspora #decizie #CEC #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin a încheiat anul cu o evoluție sub așteptările pieței, marcând o scădere de aproape 5% pe ansamblul anului și un declin accentuat în ultimul trimestru, în pofida unui context care părea favorabil pentru criptomonede. Investitorii mizau pe posibile reduceri ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală în 2026, pe un cadru de reglementare mai prietenos și pe fluxuri solide către ETF-urile cripto, însă aceste așteptări nu s-au materializat într-un raliu susținut al prețului.

În prezent, Bitcoin se tranzacționează cu aproape 30% sub maximul atins în toamnă, estimat la aproximativ 126.000 de dolari. După mai multe impulsuri de scădere, cel mai recent din 19 noiembrie, piața a intrat într-o fază de consolidare, încercând să mențină niveluri-cheie de suport. Ultima vânzare masivă s-a oprit în zona de 82.000 de dolari, iar de atunci prețul a evoluat într-un interval restrâns, pe fondul unei volatilități reduse.

Analiștii tehnici observă conturarea unei posibile formațiuni de tip „flag”, care ar putea indica fie o reluare a tendinței descendente, fie o tentativă de stabilizare înainte de 2026. O depășire clară a pragului de 94.000 de dolari ar invalida acest scenariu negativ, în timp ce o revenire spre zona de 85.000 de dolari ar putea confirma presiunea de scădere. De asemenea, nivelurile de rezistență dintre 91.500 și 93.500 de dolari, susținute de retragerile Fibonacci și de mediile mobile pe termen mediu, sunt considerate un test important pentru tauri.

Contextul mai larg al pieței cripto a fost marcat de absența așa-numitului „Santa rally”, raliu de final de an pe care traderii îl așteaptă, de regulă, în ultimele săptămâni din decembrie. Bitcoin și ether au încheiat luna fără un impuls semnificativ, iar datele arată că Bitcoin este pe cale să încheie decembrie cu un minus de peste 20%, cea mai slabă performanță lunară din ultimii ani. Ether, la rândul său, a înregistrat o scădere de peste 28% în trimestrul al patrulea.

Evoluția slabă a criptomonedelor contrastează puternic cu performanța metalelor prețioase. Aurul a atins noi maxime istorice, susținut de așteptările privind relaxarea politicii monetare și de tensiunile geopolitice, în timp ce argintul și platina au cunoscut, de asemenea, creșteri importante. În acest context, Bitcoin a fost perceput mai degrabă ca un activ cu risc ridicat, reacționând negativ la reducerea apetitului pentru risc și la scăderea lichidității de pe piață.

Atenția investitorilor se îndreaptă acum spre capacitatea Bitcoin de a menține nivelurile actuale de suport la începutul noului an. Dacă aceste praguri vor ceda, eșecul raliului de final de an ar putea fi interpretat ca un semnal timpuriu că piața cripto are nevoie de o corecție mai profundă înainte de a intra într-o nouă fază de creștere.

#piata criptomonedelor #scadere #bitcoin