ULTIMĂ ORĂ! Decizia CEC! 146 de secții de votare vor fi deschise în diasporă la scrutinul din 11 iulie

Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, scrie Realitatea.md.

Astfel, în urma ședinței de astăzi s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

Amintim că, în ședința de ieri, membrii Comisiei Electorale Centrale au amânat dezbaterea proiectului de Hotărâre care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

La ședință s-au prezentat doar șase membri din nouă. Astfel, Veaceaslav Agrigoroaie, Vasile Gafton și Andrei Volentir au absentat de la ședință.

Realitatea.md amintește că sâmbătă, 5 iunie, CEC, cu votul a cinci membri, a decis ca peste hotarele țării să fie deschise doar 139 de secții de vot și nu 190, așa cum au recomandat reprezentanții MAEIE. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, deși MAEIE a informat instituția că dispune de resurse pentru a deschide cele 190 de secții.

Luni, 7 iunie, secretarul de stat al MAEIE, Eugen Revenco, a confirmat că în lista inițială și ultima poziție pe care MAEIE a transmis-o către CEC, instituția a precizat că Ministerul Afacerilor Externe are logistica pregătită, capacitățile coordonate din timp cu ambasadele, fiind verificate locațiile unde pot fi amplasate secțiile și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare.

Ulterior, ieri, Prim-ministrul Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a venit cu o reacție în care precizează că Guvernul va face tot posibilul pentru acoperirea financiară a bunei organizări a scrutinului electoral atât în țară, cât și peste hotare. Mai mult, Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare.

#sectii de votare #diaspora #decizie #CEC #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.