ULTIMĂ ORĂ! Decizia CEC! 146 de secții de votare vor fi deschise în diasporă la scrutinul din 11 iulie

Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, scrie Realitatea.md.

Astfel, în urma ședinței de astăzi s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

Amintim că, în ședința de ieri, membrii Comisiei Electorale Centrale au amânat dezbaterea proiectului de Hotărâre care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

La ședință s-au prezentat doar șase membri din nouă. Astfel, Veaceaslav Agrigoroaie, Vasile Gafton și Andrei Volentir au absentat de la ședință.

Realitatea.md amintește că sâmbătă, 5 iunie, CEC, cu votul a cinci membri, a decis ca peste hotarele țării să fie deschise doar 139 de secții de vot și nu 190, așa cum au recomandat reprezentanții MAEIE. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, deși MAEIE a informat instituția că dispune de resurse pentru a deschide cele 190 de secții.

Luni, 7 iunie, secretarul de stat al MAEIE, Eugen Revenco, a confirmat că în lista inițială și ultima poziție pe care MAEIE a transmis-o către CEC, instituția a precizat că Ministerul Afacerilor Externe are logistica pregătită, capacitățile coordonate din timp cu ambasadele, fiind verificate locațiile unde pot fi amplasate secțiile și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare.

Ulterior, ieri, Prim-ministrul Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a venit cu o reacție în care precizează că Guvernul va face tot posibilul pentru acoperirea financiară a bunei organizări a scrutinului electoral atât în țară, cât și peste hotare. Mai mult, Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare.

#sectii de votare #diaspora #decizie #CEC #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.