Ultima strigare! AIPA cheamă fermierii să depună dosarele pentru compensarea accizei la motorină

Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează despre ultima zi de recepționare a cererilor de acordare a compensației parțiale a accizei la motorina facturată până la data de 30 iunie 2022.

Astfel, până în prezent, AIPA a recepționat 1834 cereri de acordare a compensării accizei la motorină.

Autoritățile anunță că acciza la motorină se compensează în cuantum de 100% din cota stabilită pentru anul 2022 sau 2 980 lei per tonă – pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, clasificate conform prevederilor.

Acciza la motorină în cuantum de 30% este compensată pentru anul 2022 sau 894 lei per tonă – pentru alte categorii de întreprinderi care nu sunt specificate în Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;

Totodată, în cuantum de 100% din cota stabilită pentru anul 2022 sau 2 980 lei per tonă – pentru întreprinderile din sectorul zootehnic.

Pe lângă compensarea accizei la motorină, fermierii au solicitat Ministerului Agriculturii instituirea stării de urgență în agricultură urmare a secetei care a afectat culturile agricole.

Estimările arată o înjumătățire a recoltei de grâu pentru anul 2022 – 800 mii tine față de 1,5 mil. tone în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compesanre #fermieri #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.