Ultimul cui în sicriul falimentului Air Moldova a fugarului Șor! I-a fost retras definitiv certificatul de zbor

20 Feb. 2024, 15:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2024, 15:39 // Actual //  bani.md

Autoritatea Aeronautică Civilă a revocat Certificatul de Operator Aerian (AOC) al Air Moldova, urmare a deciziei Comisiei de certificare.

„Comisia de Certificare întrunită în ședință, a constatat că până în prezent operatorul aerian Air Moldova, aflat în proces de restructurare accelerată de mai bine de jumătate de an, nu a prezentat nici o dovadă care confirmă înlăturarea neconformităților în termenul stabilit, nu deține nici o aeronavă operațională și nu întrunește cerințele minime pentru deținerea unui AOC, motive care au stat la baza revocării certificatului de operator aerian.

Anterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a suspendat temporar certificatul de operator aerian, pentru o perioadă de 6 luni, acordînd termen maxim prevăzut de Codul aerian, pentru identificarea unei aeronave care ar putea fi utilizată în transporturile aeriene și inclusă în AOC”, se arată în mesajul reglementatorului.

La expirarea perioadei de 6 luni, în conformitate cu prevederile Codului Aerian, art. 15, din cauza lipsei a cel puțin o aeronavă ce ar deține un certificat de navigabilitate valabil, revocarea AOC a fost inevitabilă.

Autoritatea Aeronautică Civilă a dat dovadă de deschidere, invitând de fiecare data la ședințele comisiei, reprezentanții Air Moldova, invitații care nu au fost onorate.

Revocarea certificatului prevede că Air Moldova nu mai are statut de operator aerian, fiind privată de dreptul de a opera zboruri comerciale (operațiuni de transport aerian comercial).

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 12:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2026, 12:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Iași, inclusiv podul peste Prut care va conecta România de Republica Moldova, se confruntă cu probleme financiare, întârzieri și litigii. Constructorul podului de la Ungheni a cerut protecție față de creditori, lucrările au ajuns la doar 56%, iar termenul de finalizare a fost amânat până în decembrie 2027. În paralel, un contract de aproape 4 miliarde de lei pentru autostrada A8 a fost suspendat de instanță.

Potrivit publicației românești Ora de Iași, compania Ness Proiect Europe din Ploiești, responsabilă de construcția podului peste Prut de la Ungheni, a depus pe 26 octombrie 2026, la Tribunalul Prahova, o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Această procedură permite unei companii aflate în dificultate financiară să negocieze un plan de restructurare cu creditorii, pentru a evita intrarea în insolvență.

Situația financiară a constructorului ridică semne de întrebare asupra capacității de finalizare a proiectului. Potrivit bilanțului pentru anul 2025, Ness Proiect Europe avea datorii totale de 605 milioane de lei românești, față de 444 de milioane în anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a companiei a constituit 562,3 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 666.

Datoriile totale ale constructorului sunt de aproape patru ori mai mari decât valoarea contractului pentru podul de la Ungheni, semnat în octombrie 2024 pentru suma de 151,7 milioane de lei românești. Totuși, acestea reprezintă obligațiile financiare ale întregii companii, nu exclusiv restanțe aferente proiectului de la Ungheni.

Conform datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), la expirarea termenului contractual inițial, pe 26 octombrie 2026, lucrările la pod erau executate în proporție de numai 56%. Noul termen de finalizare a fost stabilit pentru decembrie 2027, ceea ce înseamnă o amânare de aproximativ 14 luni.

Mai mult, drumurile de acces către viitorul pod nu au fost începute nici pe malul românesc, nici pe cel moldovenesc, potrivit informațiilor publicate de presa din Iași.

Podul de la Ungheni reprezintă un element important al viitoarei autostrăzi A8, care urmează să asigure o legătură rutieră de mare capacitate între România și Republica Moldova. Întârzierile la construcția acestuia ar putea afecta calendarul conectării infrastructurii rutiere de pe cele două maluri ale Prutului.

Problemele nu se opresc însă la pod. La 28 octombrie, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării contractului pentru tronsonul Lețcani–Iași al autostrăzii A8, în valoare de 3,93 miliarde de lei românești. Contractul fusese semnat în luna mai 2026 cu compania FCC Construcción, însă procedura de atribuire a fost contestată de un alt participant la licitație, compania Concelex.

Tronsonul vizat include 18 poduri și șase tuneluri, precum și legături către Aeroportul Iași și viitorul Spital Regional de Urgență. Contractul prevedea zece luni pentru proiectare și trei ani pentru execuția lucrărilor. Următorul termen judiciar este programat pentru 18 noiembrie.

În același timp, și proiectul Centurii Est a municipiului Iași, cu o lungime de 37,2 kilometri, înregistrează întârzieri semnificative. Studiul de fezabilitate, contractat încă din mai 2022, nu a fost finalizat, iar termenul contractual a fost prelungit până la 31 martie 2027. Documentația depusă de proiectant în luna august conținea neconformități și elemente lipsă.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură avertizează că întârzierile ar putea compromite pregătirea proiectului pentru accesarea finanțărilor europene aferente perioadei 2028–2034.

Pentru Republica Moldova, evoluția acestor proiecte este importantă în contextul dezvoltării conexiunilor rutiere cu România și cu rețeaua europeană de transport. Podul de la Ungheni și autostrada A8 ar urma să faciliteze circulația mărfurilor și pasagerilor, însă dificultățile financiare și juridice riscă să amâne realizarea acestor legături.