Ultimul cui în sicriul falimentului Air Moldova a fugarului Șor! I-a fost retras definitiv certificatul de zbor

Autoritatea Aeronautică Civilă a revocat Certificatul de Operator Aerian (AOC) al Air Moldova, urmare a deciziei Comisiei de certificare.

„Comisia de Certificare întrunită în ședință, a constatat că până în prezent operatorul aerian Air Moldova, aflat în proces de restructurare accelerată de mai bine de jumătate de an, nu a prezentat nici o dovadă care confirmă înlăturarea neconformităților în termenul stabilit, nu deține nici o aeronavă operațională și nu întrunește cerințele minime pentru deținerea unui AOC, motive care au stat la baza revocării certificatului de operator aerian.

Anterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a suspendat temporar certificatul de operator aerian, pentru o perioadă de 6 luni, acordînd termen maxim prevăzut de Codul aerian, pentru identificarea unei aeronave care ar putea fi utilizată în transporturile aeriene și inclusă în AOC”, se arată în mesajul reglementatorului.

La expirarea perioadei de 6 luni, în conformitate cu prevederile Codului Aerian, art. 15, din cauza lipsei a cel puțin o aeronavă ce ar deține un certificat de navigabilitate valabil, revocarea AOC a fost inevitabilă.

Autoritatea Aeronautică Civilă a dat dovadă de deschidere, invitând de fiecare data la ședințele comisiei, reprezentanții Air Moldova, invitații care nu au fost onorate.

Revocarea certificatului prevede că Air Moldova nu mai are statut de operator aerian, fiind privată de dreptul de a opera zboruri comerciale (operațiuni de transport aerian comercial).

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#certificat #Air Moldova #zbor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.