Înșelătoria lui Șor de la Air Moldova cu banii pasagerilor – 9 milioane de euro. Autoritățile anunță recuperarea

Air Moldova, controlată de fugarul Șor, care a intrat în incapacitate de plată, datorează pasagerilor 9 milioane de euro pentru bilete, potrivit anunțului deputatului Sergiu Lazarenco. Deputatul a declarat, într-o conferință de presă, că urmează să fie modificată legea insolvabilității, iar pasagerii vor avea prioritate la recuperarea banilor.

„Este vorba de 28 de mii de pasageri, care au cumpărat 75 mii de bilete de la Air Moldova, dar care nu și-au primit banii. Or, modificarea legii insolvabilității vine să oprească furtul din buzunarul cetățenilor. Până în prezent doar 15 companii, afiliate grupului Șor, și-au primit banii, deși numărul creditorilor se ridică la 1000”, a punctat Lazarenco.

Deputatul a spus că, după modificarea legii insolvabilității, cetățenii urmează să-și primească banii printre primii or, aceștia în prezent sunt pe locul șapte în rândul creditorilor.

Air Moldova a începput să se confrunte cu probleme financiare din iarna anului trecut, iar în luna mai și-a suspnedat toate zborurile. Ulterior, în luna august anul trecut, compania a rămas fără certificatul de zbor urmare a lipsei avioanelor.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insolvabilitate #Air Moldova #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.