Uluitor! Sume uriașe de bani negri, scoase din țară – 1,8 miliarde de dolari în anul 2023

Republica Moldova continuă să fie una dintre țările cu cel mai mare flux ilicit de capital în comerțul internațional, cu o estimare de 1,8 miliarde de dolari pentru acest an. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a subliniat că această cifră este extrem de mare pentru o țară cu resurse limitate.

Analizând datele furnizate de Global Financial Integrity, un centru de cercetare din Statele Unite specializat în estimarea fluxurilor ilicite de capital, Ioniță a arătat că Republica Moldova se află în topul primelor 50 de țări din lume afectate de acest fenomen. Fluxul ilicit de capital nu implică întotdeauna activități ilegale, ci include și transferuri de capital care nu sunt corect raportate autorităților fiscale sau vamale.

Expertul a identificat patru forme principale ale fluxului ilicit de capital în Republica Moldova în cadrul comerțului internațional:

Facturile Supraevaluate: Acest fenomen apare la importul de mărfuri atunci când factura pentru bunurile importate este supraevaluată. Diferența între prețul real al mărfii și factura supraevaluată reprezintă un flux ilicit de capital care părăsește țara.
Facturile Subevaluate: În acest caz, fluxul ilicit de capital are loc la export, când valoarea bunurilor exportate este declarată sub valoarea reală. Diferența poate fi ulterior utilizată pentru a scoate ilegal capitalul din țară.
Contrabanda și Evaziunea Fiscală: Evaziunea fiscală are loc adesea la importul de mărfuri, când valoarea reală a mărfii nu este declarată la vamă și se realizează înțelegeri ilegale cu vameșii. Acest fenomen implică adesea contrabanda și duce la ieșirea de capital din țară.
Exportul Fictiv și Spălarea de Bani: Un alt mecanism implică achiziționarea de bunuri scumpe de către funcționarii publici sau alți indivizi, care apoi sunt exportate la valori declarate mai mari decât cele reale. Diferența este utilizată pentru a aduce capitalul ilegal înapoi în țară.

Ioniță a estimat că, în prezent, aproximativ 15-20% din volumul comerțului internațional al Republicii Moldova reprezintă flux ilicit de capital. Totuși, această proporție ar putea fi și mai mare în realitate. Acest fenomen are un impact semnificativ asupra economiei naționale și necesită abordări și măsuri adecvate pentru a-l combate eficient.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani negri #capital #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.