Un acționar milionar la cea mai mare bancă, în topul exportatorilor de rapiță

În primele trei luni ale sezonului 2024/2025 (iulie-septembrie), Republica Moldova a exportat 62.082 tone de rapiță, un volum de 3,4 ori mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost exportate 210.112 tone. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, scăderea exporturilor este cauzată de o recoltă mai slabă și de previziunile privind creșterea prețurilor, care îi determină pe fermieri să fie reticenți în a vinde.

Piața rapiței este în prezent caracterizată de o activitate redusă, atât din partea fermierilor, cât și a cumpărătorilor, aceștia din urmă fiind influențați de scăderea cererii internaționale. În Bulgaria, de exemplu, uzina de procesare din Ruse a acumulat deja stocuri de rapiță în luna august, iar următoarele achiziții importante sunt așteptate mai târziu.

Prețul rapiței în Moldova a atins un vârf de 10,50 lei/kg în luna august 2024, pe fondul cererii ridicate și a evoluțiilor piețelor internaționale. În prezent, prețul mediu a scăzut la aproximativ 9 lei/kg, în urma ajustărilor sezoniere și a evoluțiilor ofertei globale și cererii interne.

În ceea ce privește clasamentul celor mai mari exportatori de rapiță din sezonul 2024/2025, au apărut câteva schimbări notabile. Compania Rusagro-Prim SRL (controlată de milioanrul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a) își menține poziția de lider cu un volum exportat de 11.421 tone, în timp ce Vadalex-Agro SRL a urcat pe locul al doilea cu 10.057 tone. În schimb, Orom-Imexpo SRL, care ocupa locul al doilea sezonul trecut, a redus semnificativ exporturile, ajungând pe locul al șaselea, cu doar 3.668 tone exportate.

Aceeași tendință de scădere a volumelor de export este observată și în cazul altor companii importante, precum AgroNova Prim SRL, Rostan-Plus SRL, Agrostoc CI, Limburg SRL și Diazchim SRL, care au redus și ele cantitățile de rapiță vândute pe piețele externe.

În ceea ce privește destinațiile de export pentru rapiță în perioada iulie-septembrie 2024, primele două locuri au rămas neschimbate, România continuând să fie principalul partener comercial al Moldovei cu 42.546 tone exportate, urmată de Bulgaria cu 8.202 tone. În schimb, anumite piețe, precum Olanda, Grecia, Nepal, Turcia și Bangladesh, au dispărut din lista destinațiilor de export, unde anterior se înregistrau volume semnificative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#savelli russu #rapita #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.