Un acționar milionar la cea mai mare bancă, în topul exportatorilor de rapiță

În primele trei luni ale sezonului 2024/2025 (iulie-septembrie), Republica Moldova a exportat 62.082 tone de rapiță, un volum de 3,4 ori mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost exportate 210.112 tone. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, scăderea exporturilor este cauzată de o recoltă mai slabă și de previziunile privind creșterea prețurilor, care îi determină pe fermieri să fie reticenți în a vinde.

Piața rapiței este în prezent caracterizată de o activitate redusă, atât din partea fermierilor, cât și a cumpărătorilor, aceștia din urmă fiind influențați de scăderea cererii internaționale. În Bulgaria, de exemplu, uzina de procesare din Ruse a acumulat deja stocuri de rapiță în luna august, iar următoarele achiziții importante sunt așteptate mai târziu.

Prețul rapiței în Moldova a atins un vârf de 10,50 lei/kg în luna august 2024, pe fondul cererii ridicate și a evoluțiilor piețelor internaționale. În prezent, prețul mediu a scăzut la aproximativ 9 lei/kg, în urma ajustărilor sezoniere și a evoluțiilor ofertei globale și cererii interne.

În ceea ce privește clasamentul celor mai mari exportatori de rapiță din sezonul 2024/2025, au apărut câteva schimbări notabile. Compania Rusagro-Prim SRL (controlată de milioanrul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a) își menține poziția de lider cu un volum exportat de 11.421 tone, în timp ce Vadalex-Agro SRL a urcat pe locul al doilea cu 10.057 tone. În schimb, Orom-Imexpo SRL, care ocupa locul al doilea sezonul trecut, a redus semnificativ exporturile, ajungând pe locul al șaselea, cu doar 3.668 tone exportate.

Aceeași tendință de scădere a volumelor de export este observată și în cazul altor companii importante, precum AgroNova Prim SRL, Rostan-Plus SRL, Agrostoc CI, Limburg SRL și Diazchim SRL, care au redus și ele cantitățile de rapiță vândute pe piețele externe.

În ceea ce privește destinațiile de export pentru rapiță în perioada iulie-septembrie 2024, primele două locuri au rămas neschimbate, România continuând să fie principalul partener comercial al Moldovei cu 42.546 tone exportate, urmată de Bulgaria cu 8.202 tone. În schimb, anumite piețe, precum Olanda, Grecia, Nepal, Turcia și Bangladesh, au dispărut din lista destinațiilor de export, unde anterior se înregistrau volume semnificative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#savelli russu #rapita #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile pentru proiectul de modernizare a Termoelectrica, finanțat dintr-un credit de peste 81 de milioane de euro, continuă să fie marcate de opacitate, întârzieri și decizii controversate. Deși Ministerul Energiei a declarat public că susține negocierea cu toți ofertanții, în practică procesul pare blocat de o „mână invizibilă” care împinge discuțiile într-o singură direcție către compania turcă Iltekno.

Această situație ridică semne serioase de întrebare, mai ales în condițiile în care proiectul este unul strategic, iar banii investiți sunt credit extern, care va fi rambursat din taxele cetățenilor. Orice decizie greșită va fi plătită direct de populație.

Ultima ofertă Iltekno: motoare noi sau motoare uzate?

Conform informațiilor recente, Iltekno a transmis următoarele prețuri: 81,8 milioane € pentru motoare de mâna a doua și 96 milioane € pentru motoare noi

Termoelectrica a refuzat să semneze pentru varianta cu motoare uzate, considerând că nu își poate asuma responsabilitatea pentru echipamente second-hand într-un proiect de importanță națională. În consecință, negocierile au intrat din nou în pauză, iar instituțiile implicate și-au luat câteva zile pentru a decide ce urmează.

Un proiect distorsionat: de la modernizare la improvizație

Scopul inițial al proiectului — modernizarea capacităților de cogenerare prin instalarea unor motoare noi, eficiente și conforme cu standardele tehnice — pare să fie tot mai mult compromis.

Negocierile actuale au distorsionat obiectivele tehnice ale proiectului. Ideea instalării unor motoare uzate, cu caracteristici tehnice neclare și eficiență redusă, contravine atât cerințelor inițiale, cât și interesului energetic al țării.

Ministerul Energiei, UCIPE și Termoelectrica au obligația să nu permită schimbarea proiectului în detrimentul calității și siguranței. Acceptarea unor echipamente uzate ar însemna nu doar o abatere de la standardele tehnice, ci și o vulnerabilizare a întregului sistem energetic.

Instituțiile statului trebuie să acționeze în interes public

Este esențial ca instituțiile moldovenești să înțeleagă că acest proiect nu este o simplă achiziție tehnică, ci o investiție strategică finanțată din bani împrumutați, care vor fi rambursați de cetățeni.

În acest context, orice decizie trebuie să fie luată în interesul statului și al oamenilor, nu în funcție de interese opace sau presiuni din umbră. Acceptarea unor scheme dubioase sau a unor echipamente neconforme ar echivala cu susținerea unor practici care pot fi catalogate drept criminale.