Un afacerist rus i-a pus gând rău lui Vladimir Putin! Un milion de dolari pentru capul liderului rus

Un afacerist rus, Alex Konanykhin, este pregătit să ofere o recompensă de 1.000.000 de dolari pentru arestarea președintelui Vladimir Putin. Soarta Rusiei stă în mâinile ofițerilor militari. Acesta a cerut ca oamenii să-l caute și să-l facă să plătească pentru problemele provocate.

Unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Rusia, Alex Konanyhin, a transmis printr-o postare pe LinkedIn, că a pus în joc o recompensă de 1.000.000 de dolari pentru persoana care îl arestează pe Vladimir Putin. Acesta își dorește ca liderul de la Kremlin să plătească pentru daunele făcute.

„Promit să plătesc 1.000.000 de dolari ofiţerilor care, respectându-şi datoria constituţională, îl arestează pe Puțin că şi criminal de război, în conformitate cu legile ruse şi internaţionale”, a scris Alex Konanyhin, pe LinkedIn.

Acesta a mai declarat că Vladimir Putin nu merită să fie președintele Rusiei și încearcă prin toate puterile să-l oprească.

„Putin nu este preşedintele Rusiei, deoarece a ajuns la putere ca urmare a unei operaţiuni speciale de aruncare în aer a blocurilor din Rusia, apoi a încălcat Constituţia prin eliminarea alegerilor libere şi uciderea oponenţilor săi. (…) În calitate de etnic rus şi cetăţean rus, văd că este datoria mea morală să facilitez denazificarea Rusiei. Voi continua să ajut Ucraina în eforturile sale eroice de a rezista asaltului Hoardei lui Putin”, a mai adăugat omul de afaceri rus.

Postarea făcută de Alex Konanykhin pe LinkedIn a venit la pachet cu o imagine a lui Putin şi cuvintele „Căutat: viu sau mort. Vladimir Putin, pentru crime în masă”. Afaceristul a mai declarat că supușii liderului de la Kremlin s-au asigurat să-i șteargă mesajul de pe rețelele de socializare.

#cautat #atac #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.