Un bărbat a plătit 129.000 de euro pentru un ton. Cine urmează să guste din peștele care a costat o avere

Un ton de 211 kilograme a fost adjudecat pentru 129.000 de euro la tradiţionala licitaţie de Anul Nou de la Tokyo, câştigată miercuri, 5 ianuarie, de un bucătar cu stea Michelin.

Suma plătită la prima licitaţie a anului la piaţa de peşte Toyusu a scăzut pentru al treilea an consecutiv, cererea fiind în continuare afectată de pandemie.

Valoarea de 16,9 milioane de yeni plătită miercuri de un patron de restaurant şi de un angrosist pentru un ton roşu uriaş s-a situat mult sub recordul din 2019, când un exemplar din preţuitul peşte a fost adjudecat în schimbul unei sume de peste 333 de milioane de yeni.

Prima licitaţie a anului de la piaţa Toyosu este o tradiţie în Japonia ce atrage anual o mulţime de angrosişti şi de patroni de restaurante.

Participanţii la licitaţie cheltuiesc uneori o avere pentru a obţine cel mai scump ton, care este considerat un aducător de noroc şi asigură cumpărătorilor o publicitate importantă.

Tonul cumpărat miercuri a fost capturat în regiunea Aomori (nordul Japoniei), renumită pentru calitatea tonului său, şi a fost adjudecat de Onodera Group, un restaurant de sushi cu stea Michelin, şi Yamayuki, un angrosist japonez.

Câteva ore mai târziu, peştele premiat a fost livrat la un restaurant condus de Onodera, în cartierul luxos Omotesando din Tokyo, pentru a fi tranşat public.

„Am participat la licitaţie în speranţa de a obţine cel mai scump ton, considerat aducător de noroc, şi de a-l servi clienţilor noştri pentru a-şi înveseli puţin anul nou, chiar dacă lumea noastră rămâne marcată de pandemie”, a declarat pentru AFP bucătarul Akifumi Sakagami.

Cel mai scump ton va fi servit clienţilor din Japonia, dar şi celor care trec pragul restaurantelor companiei de peste ocean, inclusiv în Hawaii, New York şi Los Angeles, a adăugat el.

Iubitorii de sushi s-au adunat în faţa restaurantului de lux din Tokyo pentru a aştepta să le vină rândul la râvnitul peşte.

„Îmi place tonul”, a declarat Junko Kawabata, de 78 de ani, arătând cu mândrie un bilet numerotat conform căruia urma să fie prima clientă. „Abia aştept să mănânc o porţie”, a spus ea.

#ton #restaurant #avere #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.