Cum a omorât pandemia turismul: Cei care aveau de gând să vină în Moldova au renunțat

Turismul continuă să fie afectat de consecințele pandemiei COVID-19, dar intensitatea acesteia scade. În ianuarie-septembrie 2021 agențiile de turism şi tur-operatorii au acordat servicii la circa 126,1 mii de turiști și excursioniști, ce constituie o creștere de circa 1,9 ori față de perioada similară a anului 2020 (afectat de consecințele pandemiei COVID), potrivit informațiilor Ministerului Economiei.

Din numărul total de turiști, circa 65% au constituit turiștii rezidenți (locali) și circa 35% – turiștii nerezidenți (străini).

În pofida ameliorării treptate a situației în domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 1,9 ori celui înregistrat în ianuarie-septembrie 2019.

Din cauza pandemiei, hotelurile din Republica Moldova continuă să treacă prin cea mai mare dramă din istoria existenței lor. De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează. Ramura hotelieră are în prezent o activitate de trei-patru ori mai redusă decât până la pandemie. Pensiunile moldovenești, chiar dacă încă sunt slab dezvoltate, chiar numărul de turiști este cu mult mai mic decât capacitatea lor de activitate.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

#hotele #incasari #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.