Un cerc restrâns de apropiaţi şi prieteni ai lui Orban deţine aproape 4 miliarde euro în fonduri de private equity

Despre premierul Ungariei Viktor Orban, la fel ca despre preşedintele Rusiei Vladimir Putin, se spune că are o avere uriaşă, dar nu la vedere pentru că este ascunsă în spatele altuia.

De asemenea, despre afacerile familiei Orban se spune că au în faţă un paravan de oameni de afaceri, cel mai cunoscut fiind miliardarul Lorinc Mészáros. O investigaţie jurnalistică a găsit că cercul de apropiaţi ai premierului a acumulat active cu o valoare echivalentă cu 4 miliarde de euro.

Investigaţia realizată pe baza rapoartelor financiare aferente anului trecut oferă acum o imagine despre averea imensă din jurul familiei Orban şi din cercul său de prieteni, care cuprinde personaje precum Lorinc Mészáros, László Szíjj, István Tiborcz şi Ádám Matolcsy, primul, care cu ajutorul statului şi-a construit una dintre cele mai mari bănci din Ungaria şi conduce mai multe companii expansive şi considerate strategice, fiind considerat frontman-ul afacerilor familiei Orban, iar ultimul fiind fiul guvernatorului băncii centrale, cândva un aliat de nădejde al premierului şi sub ghidajul căruia banca centrală a acumulat active imobiliare semnificative. István Tiborcz este ginerele premierului şi deţine afaceri bancare, şi acestea în expansiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prieteni #Orban #premier #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.