Un dezastru de proporţii. Rusia ar fi pierdut un întreg batalion în încercarea de a traversa râul Doneţ

Forţele ruseşti efectuează manevre „extrem de riscante” care sugerează că liderii lor militari sunt presaţi să facă progrese în operaţiunile lor din estul Ucrainei, potrivit serviciilor secrete britanice, după ce un batalion a fost anihilat în timp ce încerca să traverseze un râu.

Imaginile difuzate de forţele ucrainene par să arate mai multe vehicule militare arse şi segmente ale unui pod parţial scufundate într-un râu din regiunea Donbas. Imaginile arătau multe alte vehicule avariate sau abandonate, inclusiv tancuri, în pădure şi pe drum care duce la râu.

Ministerul britanic al Apărării a declarat că imaginile sugerează că Rusia a pierdut aproape un întreg batalion şi echipamentul desfăşurat în timp ce traversa râul Doneţ la vest de Severodonetsk.

Justin Crump, expert în securitate şi fost militar britanic, spune că traversarea „a eşuat spectaculos”. Dar el spune că afirmaţia Ucrainei potrivit căreia ar fi eliminat peste 1.000 de oameni este probabil supraestimată.
Vorbind pentru BBC, directorul general al companiei de consultanţă în domeniul securităţii Sibylline a estimat că au fost ucişi mai mult de 140-180 de ruşi.

#înfrânți #ucraineni #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.