Un dezastru de proporţii. Rusia ar fi pierdut un întreg batalion în încercarea de a traversa râul Doneţ

Forţele ruseşti efectuează manevre “extrem de riscante” care sugerează că liderii lor militari sunt presaţi să facă progrese în operaţiunile lor din estul Ucrainei, potrivit serviciilor secrete britanice, după ce un batalion a fost anihilat în timp ce încerca să traverseze un râu.

Imaginile difuzate de forţele ucrainene par să arate mai multe vehicule militare arse şi segmente ale unui pod parţial scufundate într-un râu din regiunea Donbas. Imaginile arătau multe alte vehicule avariate sau abandonate, inclusiv tancuri, în pădure şi pe drum care duce la râu.

Ministerul britanic al Apărării a declarat că imaginile sugerează că Rusia a pierdut aproape un întreg batalion şi echipamentul desfăşurat în timp ce traversa râul Doneţ la vest de Severodonetsk.

Justin Crump, expert în securitate şi fost militar britanic, spune că traversarea “a eşuat spectaculos”. Dar el spune că afirmaţia Ucrainei potrivit căreia ar fi eliminat peste 1.000 de oameni este probabil supraestimată.
Vorbind pentru BBC, directorul general al companiei de consultanţă în domeniul securităţii Sibylline a estimat că au fost ucişi mai mult de 140-180 de ruşi.

#înfrânți #ucraineni #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.