Un dinozaur energetic de pe vremea sovietică – la fier vechi! Spînu anunță construcția altor două centrale

Până în 2025, Moldova va avea două centrale termoelectrice de cogenerare. A fost lansată licitația pentru proiectarea și construcția centralelor electrice de cogenerare, anunță ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit lui, noile centrale vor fi bazate pe tehnologia flexibilă – motoare cu ardere internă și vor avea o capacitate de 55 MW energie electrică și 43 Gcalh. Acestea vor înlocui fosta CET-1, care a fost dată în exploatare încă în anul 1951.

„Procedurile de achiziție a serviciilor de proiectare, furnizare, instalare și punere în funcțiune a centralelor au fost lansate de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii. Noile centrale eficiente vor avea și instalații fotovoltaice cu o capacitate de 100 kW, contribuind astfel la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă din țară”, spune Spînu.

Construcția celor două centrale vine să susțină independența energetică a Republicii Moldova și sunt construite cu sprijinul financiar al World Bank Moldova.

În prezent, cele două centrale termoenergetice CET-1 și CET-2 asigură circa 20% din necesarul de energie al Republicii Moldova. Cele mai mari cantități de energie sunt produse în perioada sezonului de încălzire. Prețul energiei livrate este de 225 de euro pentru MW/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cogenerare #centrale #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.