Un director de top al unui producător francez de armament, numit în consiliul oligarhilor al cercului lui Putin.

Henri Proglio, un influent manager al gigantului francez din industria de apărare Dassault Aviation, este acuzat că face parte din cercul restrâns al celor care gestionează „fondul comun” al apropiaților președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit unei investigații publicate de The Insider, Proglio este membru al consiliului de administrație al companiei ruse ABR Management, vehicul financiar care administrează activele oligarhilor fideli Kremlinului.

ABR Management, fondată în 2011 de oligarhii Yuri Kovalciuk și Nikolai Shamalov, este considerată o structură-cheie în arhitectura economică din umbra Kremlinului, gestionând participații în banca „Rossiya”, în compania de asigurări „SOGAZ” și în holdingul media „Naționalnaia Media Gruppa” – toate entități sancționate internațional. În consiliul de administrație al ABR se regăsesc și Kirill Kovalciuk și Mihail Klișin, ambii sancționați de SUA, UE, Marea Britanie și Canada.

În paralel cu activitatea sa în industria de apărare din Franța, Henri Proglio – fost președinte al companiei de stat Électricité de France – deține, împreună cu familia sa, trei firme înregistrate în Rusia: Henri Proglio Consulting, AP Energy Advisory și Mezhproject. Aceste companii ar fi obținut peste 633 milioane de ruble (circa 6 milioane de euro) doar în perioada războiului din Ucraina. O mare parte a acestor venituri este încadrată la categoria „alte venituri”, fără explicații suplimentare.

Potrivit The Insider, aproape toate încasările obținute de firma AP Energy Advisory în anul 2024 (45,2 din 46,1 milioane ruble) au fost raportate drept „cheltuieli administrative”, ceea ce ridică suspiciuni că fondurile au fost direcționate către remunerarea lui Proglio.

Deși Franța este unul dintre principalii furnizori de armament pentru Ucraina – inclusiv avioane de vânătoare Rafale și Mirage 2000, produse de Dassault –, Proglio a continuat să viziteze Rusia după 24 februarie 2022. El s-a aflat în Rusia chiar în ziua invaziei și a părăsit țara abia pe 25 februarie. Ultima sa deplasare la Moscova a avut loc în iunie 2025, arată datele de zbor.

Proglio păstrează și legături strânse cu Rosatom, făcând parte din consiliul de administrație al companiei Akkuyu Nuclear, care construiește prima centrală nucleară din Turcia – proiect realizat exclusiv de companii rusești.

Potrivit The Insider, situația lui Henri Proglio creează un grav conflict de interese, întrucât Dassault Aviation și partenerul său Thales (deținut parțial de Dassault) sunt furnizori de armament pentru Ucraina, în timp ce un om din conducerea lor colaborează direct cu persoane din anturajul lui Putin. Proglio are legături și cu elita politică franceză, fiind apropiat de fostul președinte Nicolas Sarkozy și de actualul președinte Emmanuel Macron.

Investigația ridică semne de întrebare privind filtrarea intereselor economice în interiorul industriilor de apărare europene și influența discretă a rețelelor oligarhice ruse în companiile strategice occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #Paris #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.