Un gigant petrolier, prezent și în Moldova, își completează „flota fantomă”. A cumpărat 25 de tancuri petroliere

Rusia a construit o flotă de peste 400 de tancuri petroliere care transportă petrol în afara sancțiunilor impuse de Occident, potrivit unei investigații realizate de „Financial Times”. Această flotă, cunoscută sub denumirea de „flotă fantomă”, este dificil de urmărit, deoarece petrolierii sunt protejați printr-o rețea de companii-paravan și intermediari internaționali, care fac dificilă asocierea lor directă cu Rusia.

Conform raportului, compania rusă Lukoil a adăugat recent 25 de nave vechi la această flotă. Fiecare navă a fost achiziționată prin intermediul unei companii offshore, gestionată de firme din Dubai și de afaceriști pakistanezi. Aceste tranzacții au fost finanțate de Eiger Shipping DMCC, o subsidiară din Dubai a Litasco, divizia de trading a Lukoil.

Flota de 25 de tancuri petroliere a transportat aproape exclusiv petrol rusesc, majoritatea provenind de la Lukoil, valoarea estimată a transportului ajungând la aproximativ 7,2 miliarde de dolari.

Rusia a utilizat în mod deliberat proprietari și operatori străini pentru a ascunde legăturile cu aceste nave și a evita sancțiunile, explică Craig Kennedy, expert de la Universitatea Harvard. În ciuda încercărilor de a menține această rețea ascunsă, autoritățile din Marea Britanie și Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva a șapte dintre aceste nave și a companiilor care le gestionează.

Potrivit experților, navele din această flotă clandestină sunt învechite, având o medie de 18 ani, și nu dispun de asigurări adecvate pentru scurgeri de petrol, ceea ce crește riscul unei catastrofe ecologice în apele europene.

Gigantul rus este prezent și în Republica Moldova. Lukoil Moldova este controlată de gigantul rus Lukoil prin intermediul subsidiarei elvețiene Litasco. Ultimele date arată că în anul 2022 a înregistrat venituri record de 11,83 miliarde de lei, cifră aproape dublă față de anul 2021. Profitul companiei a însumat 52,8 milioane de lei.

Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de circa o sută de benzinării, trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #flota #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat