Un gigant rusesc lovit de războiul lui Putin: Afacerile sale cu state din afara Uniunii Sovietice se prăbușesc

Războiul declanșat de Putin în Ucraina a depășit durata de 170 de zile, iar piețele din Europa au cunoscut o explozie a prețurilor din energie. Dar, sancțiunile Occidentului au început să lovească din plin companiile din Rusia, iar gigantul Gazprom este afectat prin faptul că exporturile sale de gaze naturale din 2022 spre țări din afara fostei Uniuni Sovietice au scăzut cu 36% față de anul trecut.

Gazprom a diminuat producția de gaze naturale, în timp ce se luptă să înlocuiască cumpărătorii din Uniunea Europeană, potrivit Yahoo News.

Compania Gazprom din Rusia a anunțat că producția sa din prezent a scăzut cu 41,7 miliarde de metri cubi, până la valoarea de 274,8 miliarde de metri cubi, adică la un nivel cu 13,2% mai mic față de aceași perioadă din 2021.

Exporturile Gazprom către state din afara Uniunii Sovietice au scăzut cu 44,6 miliarde de metri cubi, adică cu 36% față de anul trecut.

Rusia a fost acuzată că restricționează aprovizionarea cu gaze naturale către Europa, deoarece folosește energia ca pe o armă, în războiul său împotriva Ucrainei.

Rusia a redus fluxurile de gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania la 20% din capacitate, dând vina pe echipamentele lipsă, din cauza sancțiunilor.

În schimb, Gazprom a anunțat că exporturile sale către China sunt în prezent relativ mici în comparație cu livrările normale ale Rusiei din Europa.

Se așteaptă ca aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze să fie trimise în China în acest an, în comparație cu 200 de miliarde de metri cubi trimise anual către Europa, înainte de războiul din Ucraina.

Câmpurile de gaze ale Gazprom nu sunt conectate cu China, ceea ce înseamnă că stocurile sale din depozite, care nu sunt trimise în Europa, nu pot fi redirecționate în China și nici în altă parte.

Dacă nu vinde gazele, Rusia ar putea fi nevoită să închidă zăcămintele actuale, ceea ce ar afecta producția în viitorul apropiat. Producția din prima jumătate a lunii august 2022 a fost cu 36% mai mică decât în aceeași perioadă de anul trecut.

#gigant #business #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.