Cele mai mari economii ale lumii nu vor avea suficienţi lucrători pentru a susţine creşterea şi a menţine stabilitatea preţurilor în deceniile următoare, decât dacă vor atrage mai mulţi străini, au avertizat principalii bancheri centrali, scrie FT. Vorbind la o reuniune anuală a principalilor factori de decizie, la Jackson Hole, Wyoming, şefii Băncii Japoniei, ai Băncii Centrale Europene şi ai Băncii Angliei au dorit să sublinieze provocarea pentru creşterea economică reprezentată de îmbătrânirea populaţiei.

Kazuo Ueda, guvernatorul BoJ, a declarat la simpozionul anual al Rezervei Federale din Kansas City că societatea sa, care îmbătrâneşte rapid, a transformat lipsa forţei de muncă într-una dintre cele mai „presante” probleme economice ale Japoniei.

Deşi muncitorii străini reprezentau doar 3% din forţa de muncă a Japoniei, Ueda a spus că ei au fost responsabili pentru jumătate din creşterea recentă a numărului de lucrători. „Creşteri suplimentare vor necesita cu siguranţă o discuţie mai amplă”, a adăugat el.

În economiile dezvoltate, ratele natalităţii sunt la niveluri istoric de scăzute, în timp ce speranţa de viaţă este mult mai mare. Acest lucru a crescut aşa-numitele rate de dependenţă, ceea ce înseamnă că o parte mult mai mare din populaţie nu se mai află la vârsta de muncă.

Christine Lagarde, preşedinta BCE, a spus că un aflux de muncitori străini va juca un „rol crucial” în contracararea impactului negativ al tendinţelor demografice asupra creşterii economice.

Lagarde a remarcat că, fără un aflux de muncitori străini, zona euro ar urma să aibă până în 2040 cu 3,4 milioane mai puţini oameni de vârstă activă.

Piaţa muncii din zona euro a ieşit din pandemie într-o „formă neaşteptat de bună”, parţial datorită numărului mai mare de lucrători în vârstă, dar „şi mai mult” datorită creşterii numărului de muncitori străini, a spus ea.
„Deşi reprezentau doar aproximativ 9% din forţa de muncă totală în 2022, muncitorii străini au fost responsabili pentru jumătate din creşterea acesteia în ultimii trei ani”, a declarat Lagarde. „Fără această contribuţie, condiţiile de pe piaţa muncii ar fi putut fi mai tensionate, iar producţia mai scăzută.”

Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a afirmat că provocarea „acută” pe care o reprezintă demografia şi productivitatea în scădere pentru economia Marii Britanii nu a fost suficient de subliniată.

Economiştii cred că atragerea de lucrători pentru a acoperi lipsurile de pe piaţa muncii va fi esenţială pentru menţinerea creşterii economice în deceniile următoare — în ciuda presiunilor tot mai mari ale populismului şi a atitudinilor publice negative faţă de imigraţie.
Bancherii centrali prognozează că îmbătrânirea populaţiei nu doar că va reduce producţia, dar riscă şi să alimenteze inflaţia, deoarece lucrătorii ar putea cere salarii mai mari într-un mediu caracterizat de deficitul generalizat de forţă de muncă.

Până în 2040, 40% din populaţia Marii Britanii va fi mai în vârstă decât grupa standard de vârstă activă de 16–64 de ani, a adăugat Bailey.
Marea Britanie a fost, de asemenea, afectată de scăderea ratei de participare pe piaţa muncii, determinată de creşterea numărului de persoane clasificate drept „bolnavi pe termen lung” şi de o scădere semnificativă a numărului de tineri care muncesc — două fenomene pe care Bailey a sugerat că ar putea fi legate.
Problemele de sănătate mintală au fost motivul cel mai frecvent, a spus el, descriindu-le drept „o evoluţie foarte îngrijorătoare”.
BoE a devenit „mult mai concentrată pe [măsurarea] inactivităţii” decât pe şomaj, a declarat Bailey — deşi a recunoscut că rata de participare pe piaţa muncii şi motivele scăderii acesteia în Regatul Unit sunt mai greu de măsurat decât datele headline despre şomaj.
În timp ce mai multe femei în vârstă continuă să muncească, acelaşi lucru nu se aplică şi bărbaţilor, a adăugat el.