Un mecanic de tren din Japonia și-a dat în judecată angajatorul! Cere despăgubiri de aproape 20.000 dolari. DE CE?

Un mecanic de tren japonez și-a dat în judecată angajatorul după ce a fost amendat cu 56 de yeni (2,12 lei) pentru că a provocat o scurtă întârziere sistemului național de căi ferate recunoscut pentru punctualitate, informează BBC.

Operatorul feroviar JR West l-a amendat pe angajat pentru că a provocat o întârziere a operațiunilor de 1 minut, întrucât a confundat trenul pe care trebuia să-l preia. Compania a susținut că angajatul nu a lucrat în intervalul de întârziere și că a aplicat principiul “fără muncă, fără plată”.

Acum, mecanicul cere 2,2 milioane de yeni (19.407 dolari) drept daune morale pentru stresul prin care a trecut.

Potrivit site-ului japonez de știri Soranews24, mecanicul urma să conducă un tren fără pasageri către stația Okayama, în iunie 2020, însă a mers la peronul greșit. Când a realizat greșeala, s-a grăbit să ajungă la peronul corect, însă transferul mecanicilor fusese deja întârziat cu două minute, conducând la o întârziere de 1 minut la plecarea trenului, plus o întârziere de 1 minut la menținerea trenului în depou.

JR West l-a amendat inițial pe bărbat cu 85 de yeni (3,21 lei), însă a redus amenda la 56 de yeni (2,12 lei) după ce angajatul a atacat decizia. Cu toate acestea, mecanicul a refuzat să accepte amenda și a susținut că întârzierea nu a provocat întârzieri și pasagerilor întrucât trenul circula gol în momentul incidentului. Operatorul a explicat că a aplicat același principiu aplicat angajaților care întârzie sau lipsesc nemotivat – “fără muncă, fără plată”.

Mecanicul s-a adresat acum Tribunalului Districtual din Okayama și cere daune morale.

Sistemul feroviar japonez este faimos pentru punctualitate. În 2017, o companie feroviară și-a cerut scuze pasagerilor după ce un tren de-al său a plecat din stație cu 20 de secunde mai devreme. Totodată, dacă un tren pleacă cu o întârziere mai mare de cinci minute, pasagerii primesc un certificat prin care să-și justifice întârzierea la locul de muncă.

#angajator #mecanic #angajat #despagubiri #amenda #judecata #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.