Un nou consiliu la compania gigantului Gazprom în Moldova. Tofilat și Borosan, numiți din partea Chișinăului

Moldovagaz și-a ales un nou Consiliu de Observatori la Adunarea generală a acționarilor companiei din 28 iulie.

Astfel, din noul consiliu fac parte:

Vitalii MARKELOV, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație, SAP „Gazprom”;

Serghei KUZNEȚ, Membru al Consiliului de Administrație, șef Departament, SAP „Gazprom”;

Kirill NEUIMIN, Șef Direcție, SAP „Gazprom”;

Dmitrii HANDOGA, Șef Departament, SAP „Gazprom”;

Constantin BOROSAN, Secretar de stat, Ministerul Energiei al Republicii Moldova;

Sergiu TOFILAT, reprezentant al societății civile.

Totodată, acționarii SA „Moldovagaz” au aprobat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare pentru anul 2023.

Îndemnizația membrilor Consiliului de observatori de la Moldovagaz gaz se ridică la circa 90 de mii de lei lunar.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.