Un nou director interimar la ODIMM. Pe cine a numit Ministerul Economiei?

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) are un nou director interimar. Ministerul Economiei l-a numit pe Dumitru Pîntea în funcția de director interimar al ODIMM.

Dumitru Pîntea a deținut până recent funcția de director al programului ”Mediul de afaceri și IMM” în cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup. În perioada 2013-2015 a deținut funcția de consultant principal al Direcției politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei.

Este licențiat în economie și relații economice internaționale. A participat la diverse cursuri de instruire în SUA și Europa. În prezent, își face studiile de doctorat la Academia de Studii Economice în domeniul dezvoltării instrumentelor de finanțare pentru creșterea competitivității și rezilienței firmelor din Republica Moldova. Este fluent în engleză și franceză.

Până în prezent, funcția de director general al ODIMM a fost deținută de Iulia Costin.

#director general #ministerul economiei #odimm

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o creștere de 13,9 ori a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor între anii 1995 și 2025. Dacă în 1995 un moldovean genera, în medie, 594 de dolari anual, în 2025 această cifră a ajuns la aproximativ 8.260 de dolari, potrivit datelor publicate de FMI.

Deși saltul economic este mare, Moldova rămâne sub nivelul Georgiei (9.570 de dolari), Armeniei (8.860 dolari) și chiar sub cel al Kazahstanului (14.770 dolari), țară care conduce clasamentul țărilor post-sovietice după nivelul actual al PIB-ului pe cap de locuitor.

În regiune, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de Armenia (+19,4 ori) și Azerbaidjan (+19,1 ori), urmate de Georgia (+16,3 ori) și Moldova (+13,9 ori). La polul opus, Rusia și Belarus au înregistrat cele mai lente ritmuri de creștere — doar de 5,3 și 5,7 ori față de nivelurile din 1995.

În pofida avansului economic general, Moldova continuă să se confrunte cu decalaje mari față de media Uniunii Europene și chiar față de vecinii săi din Caucaz. Specialiștii notează că principalele cauze sunt dependența de remitențe, structura fragilă a economiei și lipsa investițiilor masive, în timp ce state precum Armenia și Azerbaidjan au beneficiat de reforme fiscale accelerate și resurse energetice proprii.