Un nou instrument online pentru întreprinderi! CCI a RM a lansat Registrul Membrilor CCI a RM

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat Registrul Membrilor CCI a RM – un instrument online de căutare a potențialilor parteneri în Republica Moldova pentru cooperare și investiții profitabile.

Camera de Comerț și Industrie a RM este unica asociație de business care este împuternicită conform legii să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi – o platforma online care permite promovarea membrilor CCI în țară și peste hotare.

„În ultimii 2 ani, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale și, în acest context, astăzi, cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation, lansăm un nou instument online. Registrul Membrilor CCI a RM cuprinde cele mai active întreprinderi din Republica Moldova- Membre ale instituției camerale, din diferite sectoare ale economiei, din toate regiunile țării și de diferite dimensiuni și forme de proprietate”, a menționat Sergiu Harea, președinte CCI a RM, în cadrul conferinței de lansare a serviciului.

Totodată, Sergiu Harea a declarat că întreprinderile incluse în Registrul Membrilor CCI al Republicii Moldova sunt active în producere și furnizarea de servicii pe piețele interne și externe; devin parteneri de încredere, confirmându-și reputația cu experiență de succes în activitatea economică; informațiile despre companii pentru potențialii parteneri, în Registrul CCI a RM, se actualizează regulat; este
accesibilă varianta engleză a registrului; etc.

Artak Harutyunyan, directorul Proiectului “Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, a subliniat: „Suntem încântați să susținem transformarea digitală a serviciilor Camerei de Comerț și Industrie, recunoscând că asistența noastră se extinde la cele peste o mie de companii membre din Moldova. Noua platformă îi va ajuta nu doar pe ei, ci și alte companii din Moldova și de peste hotare să găsească parteneri și să intre pe alte piețe”.

Odată cu lansarea Registrului, CCI va pune la dispoziție antreprenorilor un instrument online modern ce include profilul a peste 1000 de companii – membre ale CCI din toate regiunile țării însoțite de date despre domeniul de activitate, produsele și serviciile acestora. Acest Registru, publicat pe pagina web a CCI www.chamber.md, oferă membrilor CCI o oportunitate excelentă de a stabili parteneriate la nivel național și internațional prin sistemul de căutare a partenerului de afaceri, după mai multe criterii, precum, domeniul de activitate și produs/serviciu.

Cu ajutorul Registrului antreprenorii vor putea depune online, cererea de a deveni membru al CCI și recepționa certificatul de membru în format electronic.

CCI invită întreprinderile moldovenești și străine care au nevoie de furnizori de încredere de bunuri și servicii în Republica Moldova; companiile străine care caută parteneri de încredere pentru a intra pe piața Republicii Moldova; investitorii străini care consideră Republica Moldova drept o platformă pentru noi investiții, să acceseze Registrul membrilor CCI a RM www.membrii.chamber.md.

Serviciul a fost digitalizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului “Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de Helvetas Swiss Intercooperation în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.”

Notă: „CCI a RM a elaborat și a dat în exploatare, în anul 2015, Sistemul Informațional Automatizat (SIA) „Registrul membrilor CCI a RM” www.membrii.chamber.md cu scopul asigurării sistematizării informației referitoare la membrii CCI și efectuarea evidenței eficiente a acestora precum și facilitarea muncii colaboratorilor Camerei.

#parteneri #instrument online #CCI a RM #intreprinderi #antreprenori #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.