Un nou scandal Apple: UE acuză compania de încălcarea regulilor antitrust

Uniunea Europeană acuză compania Apple de încălcarea regulilor antitrust, susținând că denaturează concurența pentru streamingul de muzică prin reguli pentru App Store, scrie Wall Street.

Executivul Comisiei Europene a atacat modalitățile prin care Apple aplică reguli asupra canalelor de muzică din App Store, promovând serviciul său de redare a sunetelor, Apple Music. Comisia susține că limitează posibilitățile consumatorului și impune chiar costuri mai mari.

Una dintre principalele situații semnalate de UE se concentrează pe practica Apple de a forța dezvoltatorii de aplicații care vând conținut digital să-și folosească sistemul de plată intern, care percepe un comision de 30% pentru toate abonamentele.

Toată investigația UE a pornit o plângere venită de la Spotify, a descoperit că taxele impuse de Apple ajungeau la clienți.

O altă preocupare a UE este că Apple îi împiedică pe dezvoltatori să le spună utilizatorilor modalități mai ieftine de plată pentru abonamente care nu implică trecerea printr-o aplicație.

Apple a negat orice astfel de activitate, susținând că se simtă bine că a reușit să ajute Spotify să își crească numărul de utilizatori. Compania a mai spus și că Spotify nu îi plătește niciun comision pentru utilizatori.

În schimb, comisarul european al concurenței, Margrethe Vestager, susține că în timp ce Spotify a crescut în ciuda regulilor Apple, aplicațiile mai mici, precum Deezer sau Soundcloud, suferă din cauza acestora.

Apple are la dispoziție 12 săptămâni să răspundă obiecțiilor înaintate de Uniunea Europeană. Conform legislației UE în materie de concurență, compania trebuie să propună modificări – Vestager a indicat că este de părere că „Apple ar trebui să pună capăt încălcării” și să nu facă nimic care ar avea același efect. În caz contrar, aceasta ar putea fi amendată cu 10% din venitul anual, ceea ce în cazul Apple ar putea ajunge la miliarde de euro, deoarece blocul de 27 de națiuni este un behemoth comercial de 450 de milioane de oameni.

#scandal #UE #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.