Apple va cheltui 1 miliard de dolari pentru a deschide un campus de 3.000 de angajați. Unde se va afla

Compania Apple a anunțat că va deschide un nou campus în zona Raleigh, Carolina de Nord. Apple va cheltui peste 1 miliard de dolari pe campus și va angaja 3.000 de oameni care lucrează în tehnologie, inclusiv inginerie software și învățare automată.

Deschiderea unui nou campus este un semn al extinderii continue a Apple dincolo de sediul central din Cupertino, California, unde s-a stabilit cea mai mare parte a ingineriei sale. De asemenea, un alt campus de 1 miliard de dolari va fi deschis anul viitor în Texas, Austin.

Extinderea Apple va fi localizată în zona Triunghiului de cercetare din Carolina de Nord, care își ia numele de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord din apropiere, Universitatea Duke și Universitatea din Carolina de Nord.

„Ca nativ din Carolina de Nord, sunt încântat că Apple se extinde și creează noi oportunități de muncă pe termen lung în comunitatea în care am crescut”, a spus Williams într-un comunicat.

Apple se alătură altor companii de tehnologie din Silicon Valley care se extind în afara zonei Bay pentru a avea acces la un fond mai larg de talente inginerești și ca răspuns la prețurile ridicate ale locuințelor și la alte costuri de viață din regiune.

Totuși, Apple va continua să aibă sediul în Silicon Valley, unde are aproximativ 25.000 de angajați, inclusiv 12.000 de angajați în sediul său în formă de buclă. Apple a declarat anul trecut că are 147.000 de angajați cu normă întreagă, inclusiv lucrători cu amănuntul.

#campus de angajați #extindere #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.