Un nou trend pe piața muncii - companiile oferă zile libere surpriză pentru angajați. Ce vor să obțină

Pe piața muncii a început să apară un nou trend. Companiile încep să ofere zile libere spontan pentru angajați. Prin această strategie companiile încearcă să stabilească o relație mai flexibilă cu angajații și să îi recompenseze pentru munca excesivă din anul pandemiei.

Companii din întreaga lume au început să aplice strategia surprizei zilei libere.

Spre exemplu, o companie din SUA, și-a întrebat angajații cum a fost pentru ei ultimul an de muncă. Potrivit rezultatelor sondajului, pentru majoritatea a fost unul greu, cu stres și presiune. În aceste condiții, compania a ales două zile de vineri – una în aprilie și alta în iulie – ca zile libere suplimentare pentru toți angajații.

Este o abordare nouă prin care companiile arată că sunt preocupate de bunăstarea și de sănătatea angajaților, pe fondul stresului cauzat de anul de pandemie. Oricât de bine intenționate sunt aceste planuri, ele nu pot însă să vizeze mai mult de o zi sau o săptămână, iar timpul ar putea fi considerat prea puțin pentru a reduce gradul de epuizare și pentru a rezolva problemele de suprasolicitare. Pot însă să creeze un precedent pentru un viitor pe piața muncii axat mai mult pe gradul de sănătate emoțională a angajaților, scrie Digi24.

În ultimele luni, mai multe companii mari sau mici au recurs la strategii similare. În aprilie, LinkedIn a oferit tuturor celor 16.000 de angajați o săptămână liberă.

Lisa Finnegan, vicepreședinte al departamentului de resurse umane al companiei, a spus că după începerea pandemiei a trimis angajaților chestionare trimestriale, inclusiv cu întrebări despre modul în care făceau față situației.

„Am constatat că nivelul de bunăstare era în tendință de scădere. Oamenii lucrau mai multe ore, nu își mai luau concediu și se gândeau doar cum să treacă cu bine peste acea perioadă. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam că angajații noștri sunt epuizați”, a povestit ea.

A fost momentul în care compania a creat strategia cu „momente de surpriză și încântare”. Din când în când, angajații erau surprinși cu o zi de vineri liberă. Ideea a fost bine primită, iar sondajele au indicat o îmbunătățire a stării angajaților.

Timpul liber neplanificat nu are însă mereu efectele pozitive așteptate

Unii angajați pot fi luați prin surprindere mai puțin plăcut de zilele libere primite brusc.

Samantha Ettus, autorul unui ghid privind echilibrul între viața profesională și viața privată, spune că această veste primită din scurt poate provoca chiar și un stres nejustificat al angajaților care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica spontan ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, surpriza timpului liber este mai bine primită de persoanele singure care au un stil de viață spontan.

Apoi, sunt angajați care nu pot să renunțe la sarcini urgente sau care au întâlniri importante planificate cu clienții, așa cum sunt cei care lucrează în vânzări.

Așadar,sunt și situații în care o vacanță surpriză, în loc să reducă stresul, s-ar putea să îl accentueze. Revenind la exemplul companiei Linkedin, angajații au primit cu bucurie vestea zilelor libere, dar au sugerat dacă ar fi informați din timp, pentru a-și putea face planuri și pentru a folosi acel timp mai eficient.

Acesta este doar începutul unei schimbări pe piața muncii, unde companiile din întreaga lume se confruntă cu problema angajaților epuizați.

#zile libere #trend #companii #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.