Un nou trend pe piața muncii - companiile oferă zile libere surpriză pentru angajați. Ce vor să obțină

Pe piața muncii a început să apară un nou trend. Companiile încep să ofere zile libere spontan pentru angajați. Prin această strategie companiile încearcă să stabilească o relație mai flexibilă cu angajații și să îi recompenseze pentru munca excesivă din anul pandemiei.

Companii din întreaga lume au început să aplice strategia surprizei zilei libere.

Spre exemplu, o companie din SUA, și-a întrebat angajații cum a fost pentru ei ultimul an de muncă. Potrivit rezultatelor sondajului, pentru majoritatea a fost unul greu, cu stres și presiune. În aceste condiții, compania a ales două zile de vineri – una în aprilie și alta în iulie – ca zile libere suplimentare pentru toți angajații.

Este o abordare nouă prin care companiile arată că sunt preocupate de bunăstarea și de sănătatea angajaților, pe fondul stresului cauzat de anul de pandemie. Oricât de bine intenționate sunt aceste planuri, ele nu pot însă să vizeze mai mult de o zi sau o săptămână, iar timpul ar putea fi considerat prea puțin pentru a reduce gradul de epuizare și pentru a rezolva problemele de suprasolicitare. Pot însă să creeze un precedent pentru un viitor pe piața muncii axat mai mult pe gradul de sănătate emoțională a angajaților, scrie Digi24.

În ultimele luni, mai multe companii mari sau mici au recurs la strategii similare. În aprilie, LinkedIn a oferit tuturor celor 16.000 de angajați o săptămână liberă.

Lisa Finnegan, vicepreședinte al departamentului de resurse umane al companiei, a spus că după începerea pandemiei a trimis angajaților chestionare trimestriale, inclusiv cu întrebări despre modul în care făceau față situației.

„Am constatat că nivelul de bunăstare era în tendință de scădere. Oamenii lucrau mai multe ore, nu își mai luau concediu și se gândeau doar cum să treacă cu bine peste acea perioadă. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam că angajații noștri sunt epuizați”, a povestit ea.

A fost momentul în care compania a creat strategia cu „momente de surpriză și încântare”. Din când în când, angajații erau surprinși cu o zi de vineri liberă. Ideea a fost bine primită, iar sondajele au indicat o îmbunătățire a stării angajaților.

Timpul liber neplanificat nu are însă mereu efectele pozitive așteptate

Unii angajați pot fi luați prin surprindere mai puțin plăcut de zilele libere primite brusc.

Samantha Ettus, autorul unui ghid privind echilibrul între viața profesională și viața privată, spune că această veste primită din scurt poate provoca chiar și un stres nejustificat al angajaților care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica spontan ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, surpriza timpului liber este mai bine primită de persoanele singure care au un stil de viață spontan.

Apoi, sunt angajați care nu pot să renunțe la sarcini urgente sau care au întâlniri importante planificate cu clienții, așa cum sunt cei care lucrează în vânzări.

Așadar,sunt și situații în care o vacanță surpriză, în loc să reducă stresul, s-ar putea să îl accentueze. Revenind la exemplul companiei Linkedin, angajații au primit cu bucurie vestea zilelor libere, dar au sugerat dacă ar fi informați din timp, pentru a-și putea face planuri și pentru a folosi acel timp mai eficient.

Acesta este doar începutul unei schimbări pe piața muncii, unde companiile din întreaga lume se confruntă cu problema angajaților epuizați.

#zile libere #trend #companii #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.