Un nou val de COVID-19 în luna august! Nu trebuie să așteptăm rezultatele, tulpina DELTA poate fi deja în Moldova

13 Iul. 2021, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Iul. 2021, 11:00 // Actual //  MD Bani

Noua tulpină a coronavirusului, denumită „Delta”, care a fost depistată pentru prima oară în India, iar acum bântuie prin aproape 100 de țări, ar putea fi prezentă deja și în Republica Moldova.

Despre asta anunță specialiștii din sănătate care recunosc, rata de vaccinare în țara noastră este una nu atât de mare, iar creșterea, în ultima perioadă, a numărului cazurilor noi de COVID-19, ar putea fi provocată anume de tulpina indiană.

Totuși specialiștii susțin că un rezultat exact va fi cunoscut mâine, atunci când la Chișinău vor ajunge rezultatele din Germania.

„Rezultatele urmează să le primim mâine din Germania. Sigur probabilitatea este că, cel mai degrabă, tulpina Delta este deja prezentă în Republica Moldova într-o proporție destul de mare, iar asta îndeosebi aceasta este o motivație pentru a nu aștepta acele rezultate. Ele cu siguranță vor confirma prezența mutației în țara noastră, inclusiv din acele cazuri de import”, anunță Cernelea.

Totuși, specialiștii din sănătate susțin că, cel mai probabil, în țara noastră se va pomeni cu un nou val de infecție cu noul coronavirus care ar urma să înceapă chiar în luna august, septembrie, val care ar fi fost provocat, în mai multe țări, anume de tulpina indiană, numită și Delta.

Anterior, responsabilii ANSP au prelevat probe pentru a stabili dacă tulpina indiană este prezentă în țara noastră pe care le-au trimis la un laborator din Germania, pentru secvențiere.

Amintim că această variantă este cu circa 60% mai transmisibilă decât varianta Alfa(varianta britanică), care la rândul ei este cu circa 50% mai transmisibilă decât tulpina originală.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.