Un număr record de tancuri chimice şi nave de mari dimensiuni au traversat Strâmtoarea Bosfor anul trecut

Numărul navelor care au trecut prin Strâmtoarea Bosfor a crescut în 2021, fiind înregistrat un număr record de tancuri chimice şi nave de mari dimensiuni, un argument pentru planul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a investi 15 miliarde de dolari pentru a construi o rută navigabilă alternativă, informează Bloomberg, citată de Agerpres.

Potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Transporturilor din Turcia, tranzitul navelor prin Strâmtoarea Bosfor, care leagă Marea Neagră de Marea Marmara şi Marea Mediterană, a crescut cu 147 anul trecut, până la 38.551 de nave. În plus, tranzitul de nave cu o lungime mai mare de 200 de metri şi a tancurilor chimice a atins cele mai mari valori din istorie, la 5.306, respectiv 2.701 de nave. Aceste date arată că ieşirea din pandemie a stimulat tranzitul navelor prin Strâmtoarea Bosfor, inversând o tendinţă de scădere care a început în 2007.

În urmă cu un deceniu, preşedintele Erdogan a lansat un proiect privind un canal navigabil cu o lungime de 45 de kilometri care să facă legătura între Marea Neagră şi Marea Marmara şi să reducă presiunile asupra Strâmtorii Bosfor. Într-un raport guvernamental publicat în 2019, preţul estimativ al canalului era de 75 miliarde de lire (13 miliarde de dolari la acea dată).

În cei 18 ani de când conduce Turcia, Erdogan a investit zeci de miliarde de dolari în uriaşe proiecte de infrastructură precum noul aeroport din Istanbul, un nou pod peste Bosfor şi mari spitale. Deocamdată, noul canal navigabil rămâne doar la stadiul de proiect în condiţiile în care Turcia caută modalităţile prin care să finanţeze lucrările.

Canalul Istanbul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere, după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.

#Bosfor #strâmtoare #treceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.