Premieră în Europa! Pentru prima dată s-au vândut mai multe mașini hibride decât diesel

Vânzările de maşini hibride cu autoîncărcare, care funcţionează atât cu motor cu combustie internă, cât şi cu baterii, le-au depăşit pentru prima dată pe cele diesel în Europa în 2021, deşi cu doar 48 de vehicule, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), transmite Reuters.

O maşină din 11 vândute a fost alimentată cu baterii, adică aproape 880.000 de vehicule, conform ACEA.

Un total de 1,9 milioane de maşini hibride cu autoîncărcare au fost înmatriculate anul trecut în UE, un avans semnificativ faţă de 1,1 milioane în 2020. Înmatriculările de vehicule diesel, care de la scandalul emisiilor din 2015 s-au prăbuşit, au scăzut cu o treime în 2021, la 1.901.191 unităţi, faţă de 2,77 milioane în 2020.

Subvenţiile guvernamentale pentru achiziţionarea de vehicule cu emisii scăzute sau zero, ca parte a programelor de redresare în urma pandemiei, au stimulat vânzările de vehicule hibride plug-in şi complet electrice.

În 2021, vânzările de vehicule complet electrice au urcat cu 63,1%, la aproape 878.500 unităţi, în timp ce livrările de vehicule hibride plug-in au crescut cu 70,7%, la aproape 867.100 unităţi.

În 2021, vehiculele pe benzină au reprezentat 40% din noile înmatriculări, faţă de 48% în 2020, scrie Agerpres.

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au înregistrat un declin de 1,5% în 2021, depăşind precedentul nivel scăzut record din 2020.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

În sectorul auto din UE sunt 12,6 milioane de angajaţi (direct şi indirect), reprezentând 6,6% din toate locurile de muncă din blocul comunitar. De asemenea, 11,6% din locurile de muncă din industria UE – aproximativ 3,5 milioane – sunt în sectorul auto, conform datelor ACEA.

#masini hibride #disel #vanzari #premiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile de vânzare ale producătorilor agricoli din Republica Moldova au înregistrat evoluții contrastante în primele nouă luni ale anului 2026. În timp ce unele culturi s-au scumpit cu peste 40%, prețurile la fructe, legume și pepeni s-au prăbușit, potrivit datelor publicate joi, 5 noiembrie, de Biroul Național de Statistică (BNS).

Per ansamblu, prețurile producătorului la produsele agricole au crescut cu doar 0,9% în perioada ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Produsele vegetale s-au scumpit în medie cu 1,5%, în timp ce produsele animaliere s-au ieftinit cu 1,1%.

Cele mai spectaculoase majorări au fost înregistrate la culturile etero-oleaginoase, unde prețurile au crescut cu 42,6%, și la rapiță, cu 32,2%. Culturile tehnice s-au scumpit cu 16,4%, inclusiv sfecla de zahăr, cu 22,3%, în timp ce prețurile la răsărită au avansat cu 2,9%.

La polul opus, producătorii de culturi bostănoase alimentare au înregistrat o reducere a prețurilor de 43,6%. Fructele și pomușoarele de cultură s-au ieftinit cu 25,4%, leguminoasele pentru boabe cu 21,5%, iar legumele cu 19%.

Scăderi importante au fost consemnate și la culturile cerealiere. Porumbul pentru boabe s-a ieftinit cu 15,5%, iar grâul cu 5%. Prețurile producătorilor la struguri au coborât cu 10,6%.

Diferențe semnificative au fost înregistrate și în sectorul zootehnic. Prețurile de vânzare la porcine în greutate vie au scăzut cu 7%, cele la ovine și caprine cu 6,8%, iar laptele de toate tipurile s-a ieftinit cu 1,5%.

În schimb, ouăle alimentare s-au scumpit cu 13,4%, bovinele în greutate vie cu 6,9%, iar mierea de albine cu 6,2%.

Datele BNS arată o schimbare radicală față de anul 2025, când prețurile producătorilor agricoli crescuseră cu 19,6% în primele nouă luni, inclusiv cu 25,1% la produsele vegetale. În 2026, ritmul general de scumpire s-a temperat puternic, însă diferențele dintre principalele categorii de produse rămân considerabile.