Un pușcăriaș a imitat la telefon un miliardar și i-a furat 11 milioane de dolari din cont

Telefoanele de contrabandă sunt obiecte foarte valoroase pentru deținuți, dar în mâinile lui Arthur Lee Cofield, care execută o condamnare de 14 ani pentru jaf armat într-o închisoare de maximă siguranță din statul american Georgia, un telefon mobil a valorat 11 milioane de dolari, potrivit procurorilor federali, scrie The New York Times.

Din închisoarea aflată la 70 de kilometri de Atlanta, Cofield a sunat la Corporația Charles Schwab în iunie 2020 și s-a dat drept Sidney Kimmel, un miliardar de 94 de ani din industria fashion care a produs filme precum „Moneyball”, „United 93” și „Crazy Rich Asians”.

Cofield a vorbit cu un reprezentant al companiei ca să deschidă un cont curent. După ce pușcăriașului i s-a spus că are nevoie de un act de identitate și o factură la utilități, un alt conspirator i-a trimis pe telefon o poză cu permisul de conducere al lui Kimmel și una cu o factură, potrivit procurorilor.

Cofield a fost atât de convingător la telefon încât a reușit să convingă gigantul din domeniul serviciilor financiare să transfere 11 milioane de dolari din contul lui Kimmel unui comerciant de metale prețioase din Idaho pentru a achiziționa 6.106 monede de aur.

Deținutul a folosit telefonul de contrabandă pentru a angaja o firmă privată de securitate care să transporte monedele cu un avion închiriat. După ce monedele de aur au fost livrate, Cofield l-a contactat pe proprietarul unei vile cu șase dormitoare și un teren împădurit de peste 5.000 de metri pătrați și i-a oferit 4,4 milioane de dolari.

Cu ajutorul complicilor, Cofield a plătit un avans de 720.000 de dolari în bani lichizi și restul, tot cash, mai târziu. Directorul unității în care era închis Cofield a spus că deținutul este „un individ perspicace și inteligent care ar putea să îți fure milioane [de dolari]”.

Cofield, în vârstă de 31 de ani, a fost acuzat că a conspirat pentru a comite fraudă bancară, de furt de identitate și spălare de bani și a pledat nevinovat.

Anumite detalii despre schema lui Cofield rămân neclare: documentele nu explică de ce Kimmel a fost ținta deținutului și nu se știe cum infractorul, care se confruntă și cu acuzații de tentativă de omor într-un caz separat, a reușit să facă rost de un telefon despre care procurorii spun că a fost ascuns în celula sa din închisoare.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Corecții din Georgia a spus că în 2022 au fost confiscate în jur de 5.600 de telefoane de contrabandă.

#pușcăriaș #milioane de dolari #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii se confruntă cu o nouă presiune financiară, în plin sezon de comercializare a cerealelor. Costurile pentru uscarea porumbului au crescut cu aproximativ 40% într-un singur an, iar agricultorii pot ajunge să achite până la 660 de lei pentru fiecare tonă, doar pentru reducerea umidității. În condițiile în care prețul de achiziție al porumbului în portul Giurgiulești este de 3.500 de lei pe tonă, cheltuielile de uscare pot absorbi aproape o cincime din valoarea brută a mărfii, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pentru perioada 9–12 noiembrie 2026.

Potrivit economistului, una dintre cele mai mari probleme ale sezonului actual este umiditatea ridicată a porumbului, care oscilează între 18% și 20%. Pentru a fi adus la nivelul de referință de 14%, produsul trebuie uscat cu 4–6 puncte procentuale, operațiune care a devenit considerabil mai costisitoare decât anul trecut.

În prezent, tariful de uscare constituie 100–110 lei pentru fiecare tonă și pentru fiecare punct procentual de umiditate eliminat. În sezonul precedent, aceeași operațiune costa 70–80 de lei. Astfel, raportat la valorile medii ale intervalelor, costul unitar a crescut cu aproximativ 40%.

În funcție de umiditatea inițială și de tariful aplicat, fermierii trebuie să achite între 400 și 660 de lei pentru uscarea unei tone de porumb. La prețul actual de achiziție de 3.500 de lei pe tonă, aceste cheltuieli reprezintă între 11% și aproape 19% din valoarea brută a producției, fără a lua în calcul transportul, depozitarea și celelalte costuri de comercializare.

Situația este complicată și de evoluția prețurilor la celelalte culturi cerealiere. Potrivit lui Iurie Rija, grâul s-a ieftinit în a doua săptămână a lunii noiembrie cu 10–15 bani pe kilogram, iar prețul de achiziție în portul Giurgiulești a coborât la 3,40 lei/kg, echivalentul a 3.400 de lei pe tonă.

Economistul atrage atenția că spațiile disponibile pentru depozitarea grâului sunt în prezent epuizate, ceea ce reduce posibilitățile comercianților și producătorilor de a amâna vânzările până la apariția unor prețuri mai avantajoase. În aceste condiții, chiar și o eventuală creștere a cotațiilor internaționale poate ajunge cu întârziere pe piața moldovenească sau poate avea un efect limitat asupra prețurilor interne.

Presiunea asupra producătorilor este amplificată de cheltuielile logistice. În cazul răsăritei, prețul de achiziție în portul Giurgiulești se menține la 9,50 lei/kg, TVA inclus, însă transportul unei tone de la Bălți până la port costă între 750 și 780 de lei. Astfel, numai transportul rutier consumă aproximativ 8% din valoarea brută a mărfii.

Pe piața externă, cererea pentru răsărită rămâne modestă, inclusiv din partea Turciei, una dintre destinațiile tradiționale ale exporturilor din regiunea Mării Negre. Prețul cu livrare în zona portului Marmara a scăzut de la 660 de dolari pe tonă la începutul sezonului comercial până la aproximativ 600 de dolari în octombrie.

Potrivit lui Rija, cererea turcească este afectată de recolta bogată obținută în acest sezon și de taxa de import de 12% aplicată semințelor de floarea-soarelui, care urmează să fie eliminată din ianuarie 2027.

#porumb #cost #fermieri