Secretele pieței de produse fitosanitare: cine face jocul?

17 Nov. 2024, 12:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2024, 12:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Produsele fitosanitare, esențiale pentru tratamentul culturilor agricole, reprezintă un element important al costurilor de producție, dar au devenit mai accesibile în sezonul agricol 2023/2024, conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Cheltuielile pentru erbicide și alte produse fitosanitare au scăzut în medie cu 25% față de 2022 și 2023, ajungând la aproximativ 1000-1500 lei per hectar, ceea ce reprezintă între 7% și 10% din totalul costurilor de producție. Această diminuare este atribuită scăderii globale a prețurilor la materii prime și produselor finite, precum și stabilizării economice generale.

În perioada ianuarie-august 2024, Republica Moldova a importat circa 1.290 tone de erbicide, în valoare totală de 613,2 milioane lei. Printre cei mai mari importatori se numără companiile IMEXAGRO, VADALEX-AGRO și DIAZCHIM, care domină piața atât în volum, cât și ca valoare. Printre Impoaratorii de produse fitosanitare se mai regăsesc și compania We Trade, cu o cantitate de 548 de tone. Compania este deținută milionarul Mihail Vainer 45% și Alexandru Tatarciuc, care în 2009 a semnat cu Moldsilva un contract de arendă a 3 ha în pădurea din preajma s. Sociteni, r. Ialoveni, pe un termen de 30 de ani și care ulterior vroia să o vândă, potrivit RISE Moldova.

Printre importatorii de produse fitosanitare este și compania Bioprotect, controlată de către fostul premier PLDM-ist, Valeriu Streleț. Compania este unul dintre cei mai mari importatori şi distribuitori de chimicale din Moldova. Compania fostului premieir a importat 536 de tone.

Produsele bazate pe glifosat continuă să fie cele mai populare datorită eficienței și prețului competitiv. Alte erbicide preferate sunt Pulsar 40 (BASF) și Mais Ter Power OD 57,5, utilizate pe scară largă în culturile de floarea-soarelui, mazăre, soia și porumb.

Deși scăderea prețurilor la inputuri este o veste bună, fermierii se confruntă cu randamente sub așteptări din cauza condițiilor meteorologice și a altor factori. Acest context impune planificarea atentă a utilizării produselor fitosanitare pentru a evita supra-cheltuielile și pentru a asigura protecția culturilor.

„Strategia trebuie să combine cunoștințele agronomice și utilizarea rațională a resurselor. Fermierii mici sunt încurajați să exploreze alternative mai ieftine și să adopte tehnici care reduc costurile fără a compromite calitatea producției,” a declarat Iurie Rija.

Reducerea prețurilor la produsele fitosanitare oferă fermierilor un răgaz binevenit în contextul presiunilor economice, dar eficiența rămâne cheia succesului. Așa cum remarcă analiza, o gestionare prudentă a resurselor și a cheltuielilor este esențială pentru a face față provocărilor pieței.

Această evoluție demonstrează că piața fitosanitară din Moldova începe să se stabilizeze, oferind oportunități de adaptare și planificare strategică pentru fermierii din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.