Secretele pieței de produse fitosanitare: cine face jocul?

Produsele fitosanitare, esențiale pentru tratamentul culturilor agricole, reprezintă un element important al costurilor de producție, dar au devenit mai accesibile în sezonul agricol 2023/2024, conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Cheltuielile pentru erbicide și alte produse fitosanitare au scăzut în medie cu 25% față de 2022 și 2023, ajungând la aproximativ 1000-1500 lei per hectar, ceea ce reprezintă între 7% și 10% din totalul costurilor de producție. Această diminuare este atribuită scăderii globale a prețurilor la materii prime și produselor finite, precum și stabilizării economice generale.

În perioada ianuarie-august 2024, Republica Moldova a importat circa 1.290 tone de erbicide, în valoare totală de 613,2 milioane lei. Printre cei mai mari importatori se numără companiile IMEXAGRO, VADALEX-AGRO și DIAZCHIM, care domină piața atât în volum, cât și ca valoare. Printre Impoaratorii de produse fitosanitare se mai regăsesc și compania We Trade, cu o cantitate de 548 de tone. Compania este deținută milionarul Mihail Vainer 45% și Alexandru Tatarciuc, care în 2009 a semnat cu Moldsilva un contract de arendă a 3 ha în pădurea din preajma s. Sociteni, r. Ialoveni, pe un termen de 30 de ani și care ulterior vroia să o vândă, potrivit RISE Moldova.

Printre importatorii de produse fitosanitare este și compania Bioprotect, controlată de către fostul premier PLDM-ist, Valeriu Streleț. Compania este unul dintre cei mai mari importatori şi distribuitori de chimicale din Moldova. Compania fostului premieir a importat 536 de tone.

Produsele bazate pe glifosat continuă să fie cele mai populare datorită eficienței și prețului competitiv. Alte erbicide preferate sunt Pulsar 40 (BASF) și Mais Ter Power OD 57,5, utilizate pe scară largă în culturile de floarea-soarelui, mazăre, soia și porumb.

Deși scăderea prețurilor la inputuri este o veste bună, fermierii se confruntă cu randamente sub așteptări din cauza condițiilor meteorologice și a altor factori. Acest context impune planificarea atentă a utilizării produselor fitosanitare pentru a evita supra-cheltuielile și pentru a asigura protecția culturilor.

„Strategia trebuie să combine cunoștințele agronomice și utilizarea rațională a resurselor. Fermierii mici sunt încurajați să exploreze alternative mai ieftine și să adopte tehnici care reduc costurile fără a compromite calitatea producției,” a declarat Iurie Rija.

Reducerea prețurilor la produsele fitosanitare oferă fermierilor un răgaz binevenit în contextul presiunilor economice, dar eficiența rămâne cheia succesului. Așa cum remarcă analiza, o gestionare prudentă a resurselor și a cheltuielilor este esențială pentru a face față provocărilor pieței.

Această evoluție demonstrează că piața fitosanitară din Moldova începe să se stabilizeze, oferind oportunități de adaptare și planificare strategică pentru fermierii din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fitosanitare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.