Un tribunal elvețian obligă angajații să-și cronometreze pauzele la toaletă. Un producător de ceasuri refuzase plata

În Elveția, un tribunal a decis că angajații unui producător de ceasuri nu au dreptul la remunerație pentru timpul petrecut la toaletă, obligându-i să-și cronometreze pauzele. Această hotărâre vine în urma unui caz împotriva companiei Jean Singer & Cie SA, care a stârnit controverse legate de legislația muncii din țară, scrie RTS.

Instanța a constatat că legislația elvețiană nu reglementează clar dreptul angajaților de a merge la toaletă, considerându-l o nevoie fiziologică de bază. Tribunalul Cantonal din Neuchâtel a stabilit că firma putea contabiliza pauzele de toaletă ca timp de lucru, în urma unei inspecții Covid-19 din 2021.

Oficiul de Relații și Condiții de Muncă din Neuchâtel a cerut companiei să își schimbe practicile, dar aceasta a refuzat, contestând decizia la Ministerul Muncii. În cele din urmă, instanța a decis că noțiunea de „pauză” nu este clar definită în lege, ceea ce a dus la această lacună legislativă.

De asemenea, tribunalul a subliniat că obligarea angajaților să își cronometreze pauzele ar putea discrimina femeile, care au nevoie de mai mult timp pentru a face față ciclului menstrual.

Florence Nater, consilier de stat, și Solenn Ochsner, șefa sectorului industrial, și-au exprimat îngrijorarea că această hotărâre ar putea influența negativ alte companii, încurajând practici similare.

Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice a subliniat că măsurile care supun angajații unui control total nu sunt compatibile cu respectarea integrității personale. În cadrul investigației RTS, au fost descoperite alte companii care impun măsuri similare angajaților lor, stârnind îngrijorări cu privire la respectarea drepturilor muncitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cronometrare #toaleta #timp

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.