Una caldă, alta rece! BNM își consolidează independența în timp ce guvernarea îl critică pe Armașu

În ultima perioadă guvernarea a dus critici dure cu privire la țintirea inflației de către Banca Națională a Moldovei. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că banca centrală ar fi întârziat că deciziile pe care le-a luat și că îi revine o parte din vină pentru creșterea prețurilor. Însă cel mai curios este că la Guvern a fost înaintat un proiect de lege care consolidează independența BNM, dar și exclude implicarea factorului politic în deciziile instituției.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se propune:

1.Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;

2.Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de Banca Națională, astfel încât rigorile aplicabile activității administrative a Băncii Naționale să fie corelate, deopotrivă, particularităților mandatului Băncii Naționale și imperativelor de asigurare a garanțiilor atribuite participanților la asemenea proceduri. În acest sens, proiectul vine cu reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

3.Îmbunătățirea cadrului legal aferent activității bancare, unităților de schimb valutar, precum și consolidarea rolului Băncii Naționale a Moldovei în exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Politicienii vor avea interzis să dea instrucțiuni BNM

Totodată, proiectul de lege spune că potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale. În același timp, participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Autorul proiectului, care este Banca Națională a Moldovei, spune că Proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (în continuare – proiectul de lege) a fost elaborat în vederea consolidării cadrului legal aferent băncii centrale și domeniului financiar, ținând cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional. Cert este că dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma propusă, acesta va întări și mai mult independența băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#independenta #lege #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un profit net record de 4,93 miliarde de lei, în creștere cu 23,5% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Creșterea profitabilității a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 11,16 miliarde de lei, dar și de câștigurile din diferențe de curs valutar, ce au însumat 2,24 miliarde de lei la nivelul întregului sector. De asemenea, băncile au obținut 3,89 miliarde de lei din comisioane, în pofida majorării cheltuielilor administrative și de personal.

Cele mai mari profituri în 2025 au fost raportate de BC „Moldova-Agroindbank” S.A. – 1,95 miliarde lei, BC „Moldindconbank” S.A. – 1,36 miliarde lei, B.C. „Victoriabank” S.A. – 749,9 milioane lei și OTP Bank S.A. – 518,7 milioane lei.

Profituri mai reduse, dar pe plus, au fost raportate și de FinComBank, ProCredit Bank, Eximbank, EnergBank, EuroCreditBank și Comerțbank.

În 2025, cheltuielile administrative totale ale băncilor au ajuns la 4,81 miliarde de lei, din care 3,7 miliarde de lei au fost cheltuieli cu personalul. În pofida acestor costuri, profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 5,56 miliarde de lei, iar impozitul pe profit achitat a constituit 635,8 milioane de lei.

Totodată, băncile au constituit provizioane și ajustări pentru deprecierea activelor de peste 299 milioane de lei, semn că instituțiile financiare au continuat să își consolideze rezervele de risc.