Una caldă, alta rece! BNM își consolidează independența în timp ce guvernarea îl critică pe Armașu

În ultima perioadă guvernarea a dus critici dure cu privire la țintirea inflației de către Banca Națională a Moldovei. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că banca centrală ar fi întârziat că deciziile pe care le-a luat și că îi revine o parte din vină pentru creșterea prețurilor. Însă cel mai curios este că la Guvern a fost înaintat un proiect de lege care consolidează independența BNM, dar și exclude implicarea factorului politic în deciziile instituției.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se propune:

1.Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;

2.Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de Banca Națională, astfel încât rigorile aplicabile activității administrative a Băncii Naționale să fie corelate, deopotrivă, particularităților mandatului Băncii Naționale și imperativelor de asigurare a garanțiilor atribuite participanților la asemenea proceduri. În acest sens, proiectul vine cu reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

3.Îmbunătățirea cadrului legal aferent activității bancare, unităților de schimb valutar, precum și consolidarea rolului Băncii Naționale a Moldovei în exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Politicienii vor avea interzis să dea instrucțiuni BNM

Totodată, proiectul de lege spune că potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale. În același timp, participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Autorul proiectului, care este Banca Națională a Moldovei, spune că Proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (în continuare – proiectul de lege) a fost elaborat în vederea consolidării cadrului legal aferent băncii centrale și domeniului financiar, ținând cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional. Cert este că dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma propusă, acesta va întări și mai mult independența băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#independenta #lege #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.