Una caldă, alta rece! BNM își consolidează independența în timp ce guvernarea îl critică pe Armașu

În ultima perioadă guvernarea a dus critici dure cu privire la țintirea inflației de către Banca Națională a Moldovei. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că banca centrală ar fi întârziat că deciziile pe care le-a luat și că îi revine o parte din vină pentru creșterea prețurilor. Însă cel mai curios este că la Guvern a fost înaintat un proiect de lege care consolidează independența BNM, dar și exclude implicarea factorului politic în deciziile instituției.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se propune:

1.Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;

2.Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de Banca Națională, astfel încât rigorile aplicabile activității administrative a Băncii Naționale să fie corelate, deopotrivă, particularităților mandatului Băncii Naționale și imperativelor de asigurare a garanțiilor atribuite participanților la asemenea proceduri. În acest sens, proiectul vine cu reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

3.Îmbunătățirea cadrului legal aferent activității bancare, unităților de schimb valutar, precum și consolidarea rolului Băncii Naționale a Moldovei în exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Politicienii vor avea interzis să dea instrucțiuni BNM

Totodată, proiectul de lege spune că potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale. În același timp, participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Autorul proiectului, care este Banca Națională a Moldovei, spune că Proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (în continuare – proiectul de lege) a fost elaborat în vederea consolidării cadrului legal aferent băncii centrale și domeniului financiar, ținând cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional. Cert este că dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma propusă, acesta va întări și mai mult independența băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#independenta #lege #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova s-au redus în perioada 1–21 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Dacă la sfârșitul lunii octombrie acestea se situau la 5,141 miliarde de euro, la data de 21 noiembrie nivelul lor a coborât la 5,105 miliarde de dolari, cu 36,3 milioane de euro mai puțin față de sfârșitul lunii precedente și cu 41,6 milioane de euro față de nivelul din 7 noiembrie.

Cea mai mare parte a ajustării provine din diminuarea rezervelor valutare lichide, care au scăzut de la 5,135 de euro (24 octombrie) la 5,094 miliarde de euro (21 noiembrie).

Segmentul valorilor mobiliare, componenta dominantă a rezervelor, a oscilat în perioada menționată și au coborât de la 4,590 miliarde de euroD în 7 noiembrie la 4,583 miliarde de euro la 21 noiembrie.

Un declin mult mai mare s-a înregistrat la categoria „disponibilități și plasări la termen”, care a scăzut de la 544,7 milioane de euro (7 noiembrie) la 510,8 milioane de euro (21 noiembrie), o diminuare de aproape 34 milioane de euro în două săptămâni și de peste 209 milioane de euro comparativ cu nivelul din 24 octombrie.

Cele mai mari reduceri sunt vizibile în plasamentele la alte bănci centrale, BRI și FMI, unde soldul a coborât de la 723,1 milioane de euro (24 octombrie) la 510,2 milioane de euro pe 21 noiembrie.

Drepturile Speciale de Tragere (DST-uri) au înregistrat și ele schimbări: de la 11,1 milioane de euro la 24–31 octombrie, acestea au scăzut la doar 2,3 milioane de euro în prima parte a lunii noiembrie, .

Stocul de aur, în schimb, a rămas relativ stabil și oscilat ușor între 8,231 și 8,489 milioane de euro.