Una caldă, alta rece! BNM își consolidează independența în timp ce guvernarea îl critică pe Armașu

În ultima perioadă guvernarea a dus critici dure cu privire la țintirea inflației de către Banca Națională a Moldovei. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că banca centrală ar fi întârziat că deciziile pe care le-a luat și că îi revine o parte din vină pentru creșterea prețurilor. Însă cel mai curios este că la Guvern a fost înaintat un proiect de lege care consolidează independența BNM, dar și exclude implicarea factorului politic în deciziile instituției.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se propune:

1.Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;

2.Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de Banca Națională, astfel încât rigorile aplicabile activității administrative a Băncii Naționale să fie corelate, deopotrivă, particularităților mandatului Băncii Naționale și imperativelor de asigurare a garanțiilor atribuite participanților la asemenea proceduri. În acest sens, proiectul vine cu reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

3.Îmbunătățirea cadrului legal aferent activității bancare, unităților de schimb valutar, precum și consolidarea rolului Băncii Naționale a Moldovei în exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Politicienii vor avea interzis să dea instrucțiuni BNM

Totodată, proiectul de lege spune că potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale. În același timp, participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Autorul proiectului, care este Banca Națională a Moldovei, spune că Proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (în continuare – proiectul de lege) a fost elaborat în vederea consolidării cadrului legal aferent băncii centrale și domeniului financiar, ținând cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional. Cert este că dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma propusă, acesta va întări și mai mult independența băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#independenta #lege #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.