Una caldă, una rece pentru ţara macinată de inflație: Prețurile se domolesc în Ungaria, însă recesiunea se agravează

Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #Ungaria #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.