Otravă în aer! Doar șapte țări din lume respiră un aer sigur, trei sunt în Europa. Cât de poluat este în Moldova

Doar șapte țări din lume au respectat nivelurile sigure de poluare a aerului în 2023, arată un nou raport al companiei elvețiene IQAir, specializată în tehnologia calității aerului, transmite Euronews.

Dintre acestea, s-a constatat că 124 au încălcat nivelurile sigure de PM2.5 (particule fine), conform orientărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Aceste particule microscopice, cu un diametru mai mic de 2,5 microni, pot fi inhalate adânc în plămâni și pot ajunge chiar în sânge. Ele au fost asociate cu boli cardiace și pulmonare, hipertensiune arterială, risc crescut de astm, depresie și anxietate și moarte prematură.

Cele șapte țări care au respectat linia directoare de siguranță de cinci micrograme pe metru cub de aer (µg/m3) sau mai puțin au fost Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă.

Puerto Rico, Bermuda și Polinezia Franceză s-au încadrat, de asemenea, în nivelurile de siguranță.

În Europa, Islanda a avut cel mai curat aer, cu 4µg/m3, urmată de Estonia cu 4,7µg/m3 și Finlanda cu 4,9µg/m3, cele trei țări fiind incluse în grupa albastră, adică cea a țărilor cu cel mai curat aer.

Moldova se află în categoria portocalie – cu o poluare de până la cinci ori mai mare decât nivelurile de siguranță – alături de România, Albania, Grecia, Turcia, Serbia și Muntenegru.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat o scădere de 18% a nivelurilor de PM2.5 în 2023 față de 2022, dar rămâne cea mai poluată țară din regiune, urmată de Macedonia de Nord – ambele încadrate în categoria roșie, cu niveluri de poluare de peste cinci ori mai mari decât standardul de siguranță.

Igdir din Turcia este cel mai poluat oraș din Europa, cu niveluri de PM2.5 de peste nouă ori mai mari decât standardul de siguranță.

La nivel mondial, Bangladesh ocupă primul loc în topul poluării, cu o concentrație de 79,9 µg/m3 – de peste 15 ori mai mare decât valoarea orientativă anuală a OMS pentru PM2.5.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.