Unde și când va fi deschisă prima secție de vot din diasporă la scrutinul din 11 iulie! De ce acte au nevoie alegătorii

În fiecare an, prima secție de votare se deschide la Tokyo, Japonia. Astfel, pe 11 iulie curent, molodovenii sunt așteptați la urna de vot, amplasată în sediul ambasadei, începând cu ora 07:00, mai exact, cu șase ore mai devreme decât în Moldova.

În acest sens, cetățenii moldoveni aflați în Japonia își vor exercita dreptul la vot, începând cu ora 07:00 până la 21:00, ora locală din Tokyo.

„ Stimați cetățeni, vă invităm să participați pe data de 11 iulie 2021 la Alegerile Parlamentare anticipate. Secția de vot va fi deschisă la sediul Ambasadei, Kagurazaka Enoki Building, et. 3, Enoki-cho nr. 72, Shinjuku-ku or. Tokyo, codul poştal: 162-0806, Japonia, +81 3 5225 1622.”, se arată într-o postare a Ambasadei Republicii Moldova în Japonia.

Ambasada Republicii Moldova în Japonia a enumerat și actele de care au nevoie moldovenii pentru a-și exercita dreptul la vot.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova își vor putea exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate
expirat;
Buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, doar valabil si doar impreuna cu fisa de insotire;
Livretul de marinar.

De asemenea, este specificat că buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova urmează să fie valabil.

De asemenea, în postarea Ambasadei se arată măsurile ce urmează a fi respectate de alegători:

Alegătorii:

vor coopera cu membrii Birourilor electorale la măsurarea de la distanță a temperaturii, cu ajutorul unui termometru digital;
nu vor admite formarea aglomerărilor in incinta secției de votare, vor respecta distanța fizică cu alți alegători și funcționari electorali;
strict în incinta secției de votare vor intra doar persoanele care urmează să voteze (fără însoțitori).
vor prezenta de la distanță operatorului și membrului biroului electoral actul de identitate în baza căruia alegătorul urmează să voteze;
se vor afla în incinta secției de votare doar pe perioada strict necesară procesului de votare după ce imediat vor părăsi localul.

#sectie de vot #11 iulie #alegeri parlamentare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.