Unde și când va fi deschisă prima secție de vot din diasporă la scrutinul din 11 iulie! De ce acte au nevoie alegătorii

În fiecare an, prima secție de votare se deschide la Tokyo, Japonia. Astfel, pe 11 iulie curent, molodovenii sunt așteptați la urna de vot, amplasată în sediul ambasadei, începând cu ora 07:00, mai exact, cu șase ore mai devreme decât în Moldova.

În acest sens, cetățenii moldoveni aflați în Japonia își vor exercita dreptul la vot, începând cu ora 07:00 până la 21:00, ora locală din Tokyo.

„ Stimați cetățeni, vă invităm să participați pe data de 11 iulie 2021 la Alegerile Parlamentare anticipate. Secția de vot va fi deschisă la sediul Ambasadei, Kagurazaka Enoki Building, et. 3, Enoki-cho nr. 72, Shinjuku-ku or. Tokyo, codul poştal: 162-0806, Japonia, +81 3 5225 1622.”, se arată într-o postare a Ambasadei Republicii Moldova în Japonia.

Ambasada Republicii Moldova în Japonia a enumerat și actele de care au nevoie moldovenii pentru a-și exercita dreptul la vot.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova își vor putea exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate
expirat;
Buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, doar valabil si doar impreuna cu fisa de insotire;
Livretul de marinar.

De asemenea, este specificat că buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova urmează să fie valabil.

De asemenea, în postarea Ambasadei se arată măsurile ce urmează a fi respectate de alegători:

Alegătorii:

vor coopera cu membrii Birourilor electorale la măsurarea de la distanță a temperaturii, cu ajutorul unui termometru digital;
nu vor admite formarea aglomerărilor in incinta secției de votare, vor respecta distanța fizică cu alți alegători și funcționari electorali;
strict în incinta secției de votare vor intra doar persoanele care urmează să voteze (fără însoțitori).
vor prezenta de la distanță operatorului și membrului biroului electoral actul de identitate în baza căruia alegătorul urmează să voteze;
se vor afla în incinta secției de votare doar pe perioada strict necesară procesului de votare după ce imediat vor părăsi localul.

#sectie de vot #11 iulie #alegeri parlamentare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția