Ungaria joacă tare în Moldova! Milionarul Lakatos vrea licență oficială pentru furnizarea gazelor

MET Group, compania ungară care furnizează gaze în regiunea transnistreană, se pregătește să își extindă operațiunile și pe piața Republicii Moldova. Potrivit surselor BANI.MD, compania ar urma să obțină licența de furnizare a gazelor până la sfârșitul lunii martie.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția a început livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie.

ANRE a confirmat pentru BANI.MD că grupul MET a depus o solicitare pentru obțineerea licenției de furnizare în data de 22 februarie.

BANI.MD a scris anterior că MET va livra câte 3 milioane de metri cubi, pentru a reporni industria din stânga Nistrului. Gazul este achitat dintr-un ajutor de 50 de milioane de dolari.

Dacă MET Group obține licența de furnizor, aceasta ar putea deveni un jucător-cheie în sectorul gazelor din Republica Moldova, inclusiv prin concurență directă cu Energocom, care în prezent este unicul furnizor pe pe piața locală.

MET este controlată de milioanrul maghiar Benjamin Lakatos, cu o avere de circa 118 milioane de euro, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din sectorul energetic european. Cu o prezență pe 30 de piețe globale, MET Group a raportat în 2023 o cifră de afaceri colosală de 41 de miliarde de euro, având operațiuni în România, Ungaria, Germania, Italia, Elveția și Polonia.

Pe lângă activitatea de furnizare a gazelor naturale, grupul are și o divizie de energie regenerabilă, deținând ferme solare și eoliene în mai multe țări din Europa.

În plus, MET Group a încheiat un acord de 20 de ani cu Commonwealth LNG pentru construirea unui terminal în Louisiana, ceea ce va permite exportul de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA în următorii trei ani. Această mișcare ar putea oferi Moldovei alternative reale la dependența de gazele rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.