Ungaria, mamă pentru spionii ruşi. Stick-ul descoperit în anusul unui agent FSB arestat de ucraineni

03 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Stick-ul de memorie USB care conținea date clasificate, descoperit ascuns în anusul unui agent care încerca să treacă granița ucraineană-ungară, ilustrează modul în care Ungaria a devenit un centru pentru spionajul rusesc.

La sfârșitul lunii noiembrie, la un punct de control al trecerii frontierei ucrainene-maghiare, forțele speciale ucrainene au arestat un presupus agent rus chiar în momentul în care acesta încerca să treacă granița de stat.

Bărbatul era un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, care, potrivit declarației agenției de securitate ucrainene SBU, „a colectat informații clasificate despre conducerea și personalul agențiilor de aplicare a legii din Ucraina. Bărbatul plănuia să transfere personal datele Ambasadei Rusiei la Budapesta pe un stick USB”.

Datele furate erau informații personale despre ofițerii agențiilor de informații ucrainene SBU și GUR, lideri ai mișcării Azov și despre personalul militar al Brigăzii 72 mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei. Cealaltă parte a datelor erau informații militare sensibile despre bazele armatei ucrainene, arsenalele, depozitele și locațiile acestora.

Canalele Telegram ucrainene care au postat filmări video ale arestării s-au concentrat în cea mai mare parte pe un detaliu neconfirmat: că agentul rus ar fi ascuns unitatea USB în anus. Cu toate acestea, cea mai interesantă informație din declarația SBU a fost despre rolul Ungariei și al ambasadei Rusiei la Budapesta, care se pare că era considerată de protagoniști drept un loc sigur pentru organizarea unor astfel de întâlniri.

Atitudinea pro-Kremlin a guvernului Viktor Orban – chiar și după invadarea Ucrainei – este bine cunoscută. Datorită dependenței Ungariei de combustibilii fosili din Rusia, Moscova a luat guvernul Orban ostatic, scrie Balkaninsight.com.

Cu toate acestea, abordarea blândă a Ungariei față de o Rusie beligerantă a atins deja un nivel în care necesitățile economice, în special dependența sa de petrolul și gazele naturale rusești, nu explică în totalitate deciziile guvernului Orban. O abordare permisivă față de activitățile de spionaj ostile, încercările de a submina regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și încetinirea, dacă nu chiar împiedicarea răspunsurilor NATO, încep să creeze probleme vizibile pentru întreaga alianță occidentală.

Budapesta, locul unde rușii se simt în siguranță

Nu este doar un trădător ucrainean întâmplător care încearcă să transmită informații clasificate manipulatorilor săi ruși din Budapesta, care vede Ungaria ca un refugiu sigur.

Pe 10 noiembrie, împreună cu grupul ucrainean OSINT Molfar, Balkaninsight a dezvăluit detalii despre legăturile maghiare ale familiei șefului de spionaj rus Serghei Narîșkin. Molfar a obținut un document oficial despre adresa de domiciliu din Budapesta a fiului lui Narîșkin, Andrep, care, împreună cu soția și copiii săi, au obținut rezidența în Ungaria prin controversatul sistem de vize de aur al Budapestei. Această viză este valabilă nu numai pentru Ungaria, ci și pentru restul spațiului Schengen din interiorul UE.

Adresa de domiciliu a lui Andrei Narîșkin a fost înregistrată pe proprietatea companiei unui om de afaceri care „este prieten de mai bine de zece ani” cu Antal Rogan, șeful Cabinetului Primului Ministru Orban.

Rogan nu este doar în prezent cel mai puternic membru al cabinetului lui Viktor Orban, dar este și ministrul responsabil cu supravegherea agențiilor de securitate națională din ce în ce mai puternice și politizate ale țării, inclusiv agenția de contrainformații însărcinată să urmărească spionii ruși.

Mai interesant, o declarație oficială a biroului cabinetului lui Orban a dezvăluit că contrainformațiile maghiare au descoperit riscuri de securitate națională asociate cu fiul lui Narîșkin abia în 2020 – la patru ani lungi după ce Serghei Narîșkin a devenit șef al SVR, Serviciul de Informații Externe al Rusiei. Contraspionajul maghiar a încercat apoi să retragă familiei permisul de ședere în Ungaria. Cu toate acestea, din cauza recursurilor din partea membrilor familiei Narîșkin și a procedurilor îndelungate în instanță, revocarea încă nu este în vigoare. Aceste dezvăluiri au arătat încă o dată cât de puțin le pasă agențiilor de securitate națională din Ungaria de infiltrarea Rusiei.
Și acesta nu a fost singurul caz îngrijorător din ultimele luni. În martie, Balkaninsight a dezvăluit, de asemenea, că hackerii ruși care lucrează pentru FSB și GRU au pătruns în rețelele IT și comunicațiile interne ale Ministerului de Externe ungar în mai multe rânduri cel puțin din 2012. Guvernul lui Viktor Orban nu a dezvăluit niciodată public aceste incidente, în ciuda gravității lor. Acesta din urmă este demonstrat de faptul că cel mai recent hacking rusesc a avut loc la mijlocul anului 2020 și a rămas o infestare activă chiar și la multe luni după începerea războiului din Ucraina, în februarie 2022. Aliații Ungariei au fost nedumeriți de slaba – sau mai precis non- existenta – reacție a guvernului maghiar la hacking-uri.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!