Ungaria sfidează tendințele UE: vizele de aur revin în prim-plan

11 Nov. 2024, 17:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2024, 17:12 // Actual //  Ursu Victor

Obținerea dreptului de a trăi și lucra într-o altă țară poate fi un proces lung și dificil, dar pentru cei cu resurse financiare, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Vizele de aur oferă oportunitatea celor bogați de a „cumpăra” dreptul de rezidență, uneori fără a fi necesar să locuiască efectiv în țara respectivă.

În ultimii ani, vizele de aur au câștigat popularitate în Uniunea Europeană, pe măsură ce oamenii caută să se mute din țări afectate de instabilitate politică și socială, precum Brexit-ul, care a limitat drepturile și siguranța acestora. În special, cu mediu politic și social tot mai instabil în Statele Unite, numărul cererilor pentru vizele de aur din partea americanilor a fost prognozat să crească, notează euronews.

Cu toate acestea, în întreaga Europă, vizele de aur au început să fie treptat eliminate. Spania a adoptat recent măsuri pentru a închide calea obținerii vizelor de aur prin investiții imobiliare, iar interdicția ar putea intra în vigoare până în ianuarie 2025. În octombrie 2023, Portugalia a eliminat investițiile imobiliare ca bază pentru cererile de vize de aur, încercând astfel să reducă speculațiile imobiliare.

O mișcare similară a fost făcută și de Olanda, care a pus capăt schemei de vize de aur în ianuarie 2024. În contrast cu această tendință, Ungaria a decis să reintroducă programul de vize de aur, oferind posibilitatea de a aplica pentru rezidență începând cu luna octombrie 2024.

Aceste scheme de rezidență prin investiții, cunoscute și sub denumirea de „vize de aur”, permit persoanelor să obțină permis de ședere într-o țară prin cumpărarea unei locuințe, realizarea unei investiții semnificative sau efectuarea unei donații. În cazul țărilor din Uniunea Europeană, acest lucru înseamnă și accesul la multe dintre beneficiile de a fi rezident în blocul comunitar, inclusiv libertatea de mișcare între state.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de aceste scheme, având în vedere posibile riscuri pentru securitate și transparență, în special în urma războiului din Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că aceste programe pot fi o oportunitate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală.

În timp ce alte state europene au eliminat sau planifică să elimine vizele de aur, Ungaria a ales să urmeze o cale diferită, reintroducându-le prin programul său „Guest Investor Program”, care oferă mai multe rute pentru obținerea rezidenței, inclusiv prin investiții imobiliare sau donații către instituțiile educaționale.

Programul, care include și opțiuni pentru membrii familiei aplicantului, oferă și acces fără viză în zona Schengen. Ungaria speră că va atrage noi investitori internaționali prin acest program, în ciuda preocupărilor ridicate de alte state UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 16:50 // Actual //  Ursu Victor

Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Svetlana Cerović, în cadrul căreia au fost discutate situația fiscal-bugetară, reformele economice și măsurile necesare pentru consolidarea finanțelor publice.

Premierul a declarat că discuția cu reprezentanta FMI a fost una „foarte directă și deschisă”, iar Guvernul este hotărât să reducă dezechilibrul bugetar, chiar dacă acest lucru va presupune adoptarea unor decizii dificile.

„Am vorbit fără ocolișuri despre situația bugetară și despre ce avem de făcut pentru a o îmbunătăți. Suntem hotărâți să reducem dezechilibrul bugetar și știm că asta va cere inclusiv decizii curajoase”, a declarat Tofan.

Printre măsurile discutate se numără reforma fiscală, reducerea costurilor administrative ale statului, simplificarea și comasarea unor structuri și agenții care se suprapun sau nu mai sunt eficiente.

Premierul a vorbit și despre necesitatea unei administrări mai eficiente a patrimoniului public. Potrivit lui, companiile de stat trebuie să devină mai eficiente, iar în cazurile în care statul nu are un motiv clar să rămână proprietar, pot fi lansate procese de privatizare transparente și competitive.

Guvernul mizează ca asemenea privatizări să atragă investiții private și să contribuie la creșterea productivității economiei.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost costul ridicat al finanțării statului. Tofan și reprezentanta FMI au analizat modalități de gestionare mai eficientă a datoriei publice, inclusiv prin folosirea mai bună a surselor externe de finanțare și reducerea costurilor asociate deservirii datoriei.

„Disciplina bugetară nu este un scop în sine. Avem nevoie de ea pentru a putea investi mai mult acolo unde contează – în oameni, infrastructură și dezvoltarea economiei – fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a declarat premierul.

Părțile au convenit să continue dialogul dintre Guvern și FMI, inclusiv prin utilizarea expertizei Fondului în elaborarea și implementarea reformelor.

„Avem nevoie de parteneri care să ne ajute cu expertiză, dar deciziile și responsabilitatea pentru reforme ne aparțin”, a mai spus Tofan.

Anterior, Republica Moldova a ajuns la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu Fondul Monetar Internațional a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, pe fondul neîndeplinirii mai multor angajamente, inclusiv în domeniul disciplinei fiscal-bugetare și al controlului cheltuielilor publice.