Unii europeni au găsit soluția pentru criza gazelor. Se mută în țările calde pe timpul iernii

18 Sept. 2022, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Sept. 2022, 10:45 // Actual //  bani.md

Ministrul grec al turismului a trimis o invitaţie pensionarilor germani care doresc să scape de facturile astronomice de încălzire şi alte costuri mari de trai în iarna viitoare, îndemnându-i să-i viziteze ţara.

Având în vedere că facturile la gaz s-au dublat deja în Germania şi se aşteaptă să crească de şapte ori în următoarea perioadă, Vasilis Kikilias a spus că Grecia oferă căldură, ospitalitate şi preţuri mai mici la alimente şi restaurante, scrie The Guardian.

El a descris gestul ca pe o modalitate de a mulţumi contribuabililor germani care i-au ajutat pe greci să iasă din criza financiară ce a adus Grecia în incapacitate de plată în anii 2010-2011.

În Marea Britanie, ultimele cifre sugerează că facturile la utilităţi ar putea ajunge la 4.200 de lire sterline pe an pentru o gospodărie medie din ianuarie 2023.

Mulţi britanici au de ales între a avea căldură şi electricitate, sau hrană….ori să plece temporar într-o altă ţară.

Britanicii pun asemenea întrebări pe Google. Când Ofgem a majorat plafonul preţului energiei cu 54% în aprilie, căutările pentru „mutare în străinătate” au crescut la nivel record.

Plecarea şi oprirea gazului şi a electricităţii ar putea, teoretic, să-l ajute pe britanicul de rând să economisească cu peste 500 de lire sterline pe lună sau 115 de lire sterline pe săptămână pe durata iernii.

Britanicii eurosceptici caută salvare în UE

În cazul oraşului Malaga, unde temperaturile rareori scad pe durata iernii, apartamentele cu două paturi costă aproximativ 600 euro (507 lire sterline) pe lună. Şi, având în vedere că Spania oferă călătorii gratuite cu trenul până la sfârşitul anului cu multe servicii Renfe (o politică implementată pentru a reduce criza costului vieţii), deplasarea nu-i va costa nimic pe britanici, şi toate acestea fără a lua în considerare preţul mai mic al alimentelor şi al băuturii.

Mulţi lucrători la distanţă fug în străinătate, alăturându-se comunităţii în creştere de „nomazi digitali”.

În rândurile lor se numără editori, jurnalişti, influenceri social-media şi chiar brokeri, care, nu în mod nerezonabil, preferă să simtă nisipul între degetele de la picioare decât să stea într-o cameră rece şi întunecată, uitându-se pe fereastră pentru a admira o  ploaie britanică.

NOMAZII DIGITALI

Naţiunile europene se bazează pe beneficiile financiare pe care le aduc aşa-zişii nomazi digitali, mulţi oferind acum vize speciale pentru lucrătorii la distanţă.

Portugalia a fost un pionier timpuriu. Viza sa D7 permite cetăţenilor din afara UE să lucreze de la distanţă în ţară, cu condiţia să nu fie pentru un angajator portughez. În comparaţie cu alte naţiuni, cerinţa de venit minim este scăzută: solicitanţii trebuie să depună doar 8.460 euro pe an într-un cont portughez. Portugalia este, de asemenea, o destinaţie populară pentru mulţi pensionari.

Republica Cehă, Croaţia, Grecia şi Malta (considerat cel mai însorit loc din Europa) au lansat şi ele astfel de vize. Între timp, Italia a mers mai departe, ajutând la plata chiriei unor nomazi digitali, cu condiţia ca aceştia să se stabilească în regiuni depopulate.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.