Uniunea Europeană îmbunătățește viața pe ambele maluri ale Prutului

14 Mart. 2024, 10:08
 // Categoria: Social // Autor:  bani.md
14 Mart. 2024, 10:08 // Social //  bani.md

Uniunea Europeană aduce îmbunătățiri semnificative în viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020. Investițiile comune în infrastructură, educație, sănătate, cultură și transport au adus beneficii palpabile pentru comunitățile din cele două țări, asigurând în același timp securitatea și siguranța cetățenilor.

La 14 martie, orașul Chișinău a găzduit conferința finală a programului, sub genericul „Granițe comune. Soluții Comune”. Evenimentul a adunat reprezentanți ai structurilor de management ale programului din România și Republica Moldova, misiuni diplomatice, parteneri și beneficiari de proiecte, oferindu-le o platformă pentru a împărtăși succesul și lecțiile învățate.

„Pe parcursul implementării Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, am fost martorii a numeroase beneficii pentru oameni, cum ar fi modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere și protejarea patrimoniului cultural și istoric. Programul a contribuit, de asemenea, la prevenirea schimbărilor climatice și la siguranța generală a cetățenilor din cele două țări”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Prin investiții masive în infrastructură medicală, precum și modernizarea rețelelor de comunicații și a punctelor de trecere a frontierei, programul a avut un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Parteneriatele transfrontaliere au contribuit la consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare, facilitând un schimb rapid de informații și servicii între cele două țări.

În cadrul conferinței, au fost evidențiate realizările notabile ale programului, inclusiv investițiile în sănătate, cultură, transport și educație. Implementarea proiectelor majore de investiții a avut un impact semnificativ în consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare.

Pe lângă investițiile masive, programul a sprijinit și dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, promovând adaptarea la piața muncii, creșterea abilităților profesionale și dezvoltarea antreprenoriatului.

Prin aceste eforturi comune, Uniunea Europeană, împreună cu România și Republica Moldova, continuă să consolideze relațiile de cooperare și să ofere oportunități de creștere și dezvoltare pentru comunitățile din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.