Fermierii se simt trași pe sfoară de Guvern! Băncile refuză să le acorde credite

Agricultorii din întreaga țară se confruntă din nou cu frustrări și dezamăgiri în fața guvernului, după ce au fost „mințiți” în legătură cu accesul la credite de urgență. Asociația Forța Fermierilor a declarat că va reveni la proteste, pe fondul refuzurilor repetate primite de sute de fermieri din partea băncilor.

„Din 1 martie, organizația noastră a monitorizat procesul de acordare a creditelor de urgență. Cu mare îngrijorare constatăm că sute de fermieri au primit refuzuri de la bănci, anume din cauza bilanțurilor negative și întârzierilor la plata creditelor”, a declarat un reprezentant al Asociației Forța Fermierilor.

Asociația a subliniat că băncile formulează refuzurile oficiale în mod vag sau tergiversează emiterea lor în scris, dar resping categoric solicitările fermierilor verbal. Unele bănci au dat vina pe Regulamentul BNM privind clasificarea creditelor neperformante, în ciuda angajamentelor anterioare făcute în cadrul negocierilor cu Ministerul Agriculturii.

„Este alarmant că în 2 săptămâni doar 10 fermieri au primit acceptul pentru cererile de creditare și eliberarea garanțiilor de către ODA”, a continuat reprezentantul Asociației.

Această situație tensionată amenință să ducă la noi proteste din partea agricultorilor, care se simt neglijați și dezavantajați de către autorități. Este necesară o abordare urgentă și transparentă din partea guvernului pentru a rezolva această problemă crucială pentru sectorul agricol al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermiri #criză #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.