Uniunea Europeană loveşte Google cu noi acuzaţii în privinţa afacerilor pe piaţa de publicitate online

Comisia Europeană a declarat că Google profită în mod incorect de poziţia sa dominantă pe pieţele de publicitate online, cum ar fi instrumentele care plasează bannere publicitare pe site-urile de ştiri, afectând atât afacerile agenţiilor de publicitate, cât şi site-urile şi aplicaţiile pe care apar reclamele, informează Financial Times.

„Numai renunţarea obligatorie de către Google la o parte din serviciile sale ar putea rezolva” problemele de concurenţă, a declarat miercuri Comisia Europeană în concluziile oficiale, dar preliminare.

O astfel de măsură ar fi pentru prima dată când Comisia ar ordiba orunui gigant tehnologic să se despartă de o parte din activităţile sale, după ani de aplicare a normelor antitrust în care Google a fost amendat cu miliarde de euro.

„Este destul de rar să cerem o cesiune şi am putea face acest lucru dacă vom constata că Google a abuzat de poziţia sa dominantă”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al UE însărcinat cu politica de concurenţă.

„Google este activă pe ambele părţi ale pieţei cu serverul său de anunţuri pentru editori şi cu instrumentele sale de cumpărare de anunţuri”, a precizat comisarul, adăugând că „deţine o poziţie dominantă la ambele capete”.

Ancheta datează din iunie 2021, când comisia a declarat că este îngrijorată de faptul că Google a îngreunat concurenţa rivalilor pe piaţa de publicitate online.

Măsura survine în contextul în care Google se confruntă cu un control din ce în ce mai amănunţit al abordării sale în domeniul „ad tech”.

În ianuarie, Departamentul de Justiţie al SUA a anunţat că a dat în judecată Google pentru acuzaţii similare, potrivit cărora aceasta s-ar fi angajat într-o „campanie sistematică” pentru a obţine un control monopolistic pe piaţa digitală de tehnologie publicitară, încercând să preia controlul asupra instrumentelor de înaltă tehnologie, în ciuda „conflictelor de interese omniprezente”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#publicitate #Google #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.