Unui japonez municipalitatea i-a transferat din greșeală milioane de yeni. A pierdut banii la jocuri de noroc

Un tânăr în vârstă de 24 de ani din vestul Japoniei căruia municipalitatea i-a trimis din greşeală 46,3 milioane de yeni (360.000 de dolari), sumă ce trebuia să ajungă la gospodăriile cu venituri reduse afectate de pandemia de COVID-19, a declarat că a jucat toţi banii la cazinouri online din străinătate, au anunţat marţi surse apropiate cazului, informează agenţia Kyodo.

Este puţin probabil ca bărbatul să poată înapoia banii care i-au fost transferaţi din greşeală de localitatea Abu din prefectura Yamaguchi, potrivit avocatului său, care a spus că se ia în considerare o soluţionare prin litigiu.

În cadrul unei conferinţe de presă organizată luni, avocatul a declarat că bărbatul i-a spus că a transferat banii din contul său cu ajutorului smartphone-ului său. Avocatul a precizat că bărbatul locuieşte singur şi nu ar fi existat o altă persoană implicată în acest caz.

Săptămâna trecută, joi, oraşul l-a dat în judecată pe bărbat pentru aproximativ 51 de milioane de yeni, reprezentând restituirea integrală a fondurilor transferate greşit, plus taxele legale.

Potrivit municipalităţii, bărbatul a refuzat să înapoieze banii, spunând că „au fost mutaţi din contul meu şi nu pot fi returnaţi” şi adăugând că „îmi voi ispăşi păcatele”, scrie Kyodo, citată de Agerpres.

Avocatul bărbatului a respins afirmaţiile conform cărora acesta a devenit inaccesibil după ce oraşul a intentat procesul împotriva sa, argumentând că telefonul tânărului a rămas la poliţie în urma interogatoriilor voluntare din aprilie şi mai.

La data de 6 aprilie, după ce au fost finalizate procedurile de transfer a 100.000 de yeni sub formă de ajutoare financiare în contextul pandemiei de COVID-19 către fiecare dintre cele 463 de gospodării cu venituri reduse din Abu, un reprezentant al autorităţilor oraşului a depus din greşeală o singură cerere de transfer către o instituţie financiară pentru 46,3 milioane de yeni pentru bărbatul al cărui nume se afla în fruntea listei.

Întreaga sumă a fost virată în contul bancar al bărbatului la data de 8 aprilie.

Cazul a ţinut prima pagină a ziarelor din Japonia, iar primarul din Abu a dat publicităţii o înregistrare video în care îşi cere scuze, exprimându-şi profunda părere de rău pentru această gafă.

#jocuri de noroc #judecata #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati