Statisticile din Republica Moldova se bazează pe date viciate. Cifrele arată o țară care nu este chiar ceea ce pare a fi. Are cineva de câștigat din asta? Am pus datele cap la cap ca să vedem, care este de fapt numărul real al populației din țara noastră.

În primul rând lipsește un mecanism de verificare a proceselor de circulație a populației, nici pentru migrație externă, dar nici măcar pe cea internă. Acum, oamenii circulă foarte mult.

Sunt și pensionari care au domiciliul în Chișinău, însă stau la țară. Sunt oameni care au actele de identitate la țară, dar locuiesc în localitățile în care lucrează, la Chișinău sau la Bălți, de exemplu. Nu avem mecanisme de înregistrare a acestor mișcări. Nici primăriile nu au date actualizate cu referire la numărul exact al populației permanente din localitate.

Intrările și ieșirile din localități sunt incomplet raportate. Persoanele care pleacă în străinătate anunță autoritățile externe că vor trăi în țara lor cel puțin o perioadă de timp, dar nu anunță autoritățile de acasă că a plecat.

Adevărul este că și primăriile locale nu au vreun interes să raporteze date exacte despre structura locuitorilor: pierd, dacă au mai puțini membri în comunitate. Au probleme cu școala, de exemplu: fără „doi potențiali elevi” în statistică – ți se desființează instituția de învățământ din localitate.

Numărul total al populației este diferit de la o instituție de stat la alta, iar acest fapt creează o confuzie și mai mare, care afectează structura organizatorică la nivel național.

De exemplu, la 1 august curent, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că, în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înregistrați 3 285 799 de alegători, iar din aceștia, doar 2 771 816 sunt cu drept de vot.

Reprezentanții CEC explică: diferența de peste jumătate de milion reprezintă persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință. Aici mai sunt incluși moldovenii care au emigrat, dar și cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului.

CEC folosește cifrele oferite de Agenția Servicii Publice (ASP), ceea ce înseamnă că potrivit ASP în țară sunt 3,2 milioane de cetățeni cu vârsta de peste 18 ani.

Statistic suntem 2,6 milioane

Pe de altă parte, Biroul Național de Statistică anunță că la începutul lui 2022, numărul populației cu reședința obișnuită este  de doar 2,6 milioane de locuitori în partea dreaptă a Nistrului. Aici vorbim de toți cetățenii țării, inclusiv copiii.

0-15 ani – 472 784 persoane

15-29 ani – 435 336 persoane

30-44 ani – 593 152 persoane

45-59 ani – 509 560 persoane

60-74 ani – 482 427 persoane

De la 75 ani – 110 554 persoane

Totodată, BNS anunță că populația stabilă a țării este de 3,5 milioane.

Pe hârtie numărul moldovenilor a explodat la Ministerul Sănătății

În luna iulie curent, Ministerul Sănătății afirma că numărul total al populației care este folosit de instituție în procesul de lucru este de 3,4 milioane de locuitori, cu circa 800 de mii de cetățeni mai mult decât ar fi numărul real al populației, conform unui răspuns oferit Grupului de presă Realitatea. Ministerul susține că disponibilitatea datelor populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova este lipsă.

Ultimul recensământ în Moldova a fost făcut în anul 2014. Pe 31 decembrie 2014 BNS a publicat pe pagina oficială „Nota informativă privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2014”. Conform acesteia, populația țării a scăzut la 2.913.281 persoane, în pofida faptului că la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost înregistrați 3.226.446 de alegători.

Mai târziu, la 31 martie 2017, BNS a prezentat o serie de rezultate preliminare ale recensământului. Astfel, conform estimărilor, populația Republicii Moldova la momentul recensământului ar fi constituit 2 998 235 persoane. 51,8 % din populație o reprezintă femeile, 48.2 % – bărbați.

Statistici măsurate cu prăjina în secolul big data?

Lumea s-a schimbat mult iar instituțiile noastre nu. Fără să confirmăm informațiile, avem imagini deformate și cu lacune. Îi prinzi pe unii la un recensământ într-o țară și, apoi, peste trei luni sau trei ani îi prinzi și în altă țară la un alt recensământ național. E nevoie de o bază de date. Se pot centraliza informații despre cei care s-au înregistrat la un domiciliu în străinătate cu un document al Republicii Moldova. Sau dacă și-au cumpărat în străinătate un imobil. Și mai e nevoie de definiții mai clare în privința modului în care migranții moldoveni își împart timpul între țări.

Autoritățile încearcă să dreagă busuiocul și la ultima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară, deputații au aprobat un proiect de lege prin care s-a stabili că în 2024 va fie efectuat un nou recensământ al populației Republicii Moldova, urmând a fi cheltuiți 329,2 milioane de lei.

Legea aprobată mai prevede ca următoarele recensăminte să fie realizate la intervale regulate de timp de cel puțin o dată la 10 ani.

Chiar și așa, sistemul nu este bine pus la punct. Nu avem demografi. Statul ar trebui să își formeze proprii specialiști să îi trimită prin diverse instituții.